Arnon Grünberg

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Arnon Grünberg
Arnon Grunberg.jpg
Arnon Grunberg (2012)
Date personale
Nume la naștere Arnon Yasha Yves Grünberg
Născut (47 de ani)
Amsterdam, Olanda
Naționalitate olandeză
Cetățenie Flag of the Netherlands.svg Regatul Țărilor de Jos Modificați la Wikidata
Etnie Olandezi Modificați la Wikidata
Ocupație scriitor
Pseudonim Marek van der Jagt
Limbi limba neerlandeză[1]  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Activ ca scriitor 1993–present
Specie literară nuvele, eseuri, columns
Note
Premii AKO Literatuurprijs
Premiul Libris
Premiul Constantijn Huygens
Semnătură
Arnon-grunberg-ffm003.jpg
Prezență online

Arnon Grunberg (oficial: Arnon Yasha Yves Grünberg),[2] (n. 22 februarie 1971, Amsterdam), este un autor olandez, care și-a publicat o parte din cărțile sale sub pseudonimul Marek van der Jagt. Romanele lui sunt traduse în douăzeci si doua de limbi. Din 1995 trăiește în New York.

Viață[modificare | modificare sursă]

Tatăl lui Hermann, Hermann Grünberg a fugit în anul 1933 din Berlin și a supraviețuit ca și mama sa Hannelore Grünberg-Klein[3]. Arnon Grünberg a frecventat mai întâi școala Montessori din Amsterdam iar din anul 1982 până în 1988 Gimnaziul Vossius din Amsterdam. De aici, fiind un „element asocial” a fost eliminat, și de aceea a renunțat la școală. El fondează propria editură (Kasimir).

În anul 1994 apare romanul său Nesuferitele zile de luni (Blauwe maandagen), un bestseller internațional. Următoarea sa carte a fost Statisten, iar în anul 1998 a publicat De heilige Antonio. În anul 2000 apare romanul Fantoompijn, pentru care a câștigat Premiul pentru literatura AKO Literatuurprijs, unul dintre cele mai importante premii literare din Olanda.

Sub pseudonimul Marek van der Jagt a publicat două romane. În 2002 a primit pentru munca sa, în Germania premiul NRW-Literatur.

În anul 2003 publică De asielzoeker. Cu această carte a fost premiat pentru a doua oară cu Premiul AKO. În 2004 a apărut De joodse messias. Pentru cartea sa Tirza (2006), el a fost distins pentru a doua oară după 2002, cu cel mai important premiu din Belgia, De Gouden Uil.

Grünberg este, de asemenea, un bine-cunoscut columnist, eseist și blogger. El scrie pentru numeroase ziare și reviste. A fost de două ori în Irak ca jurnalist „embedded”.

Premii[modificare | modificare sursă]

  • 1994 - Rabobank Lenteprijs pentru Literatură pentru romanul Tina
  • 1994 - Premiul "Anton WachterPremiul " pentru Blauwe maandagen
  • 1996 - Gouden Ezelsoor pentru Blauwe maandagen
  • 1998 - Charlotte Köhler Stipendium pentru De troost van de slapstick
  • 2000 - Premiul AKO-Literatuurprijs pentru Fantoompijn
  • 2000 - Premiul "Anton Wachter" pentru Istoria calvitiei mele (De geschiedenis van mijn kaalheid) sub pseudonimul 'Marek van der Jagt'
  • 2002 - Gouden Uil pentru De Mensheid zij geprezen, Lof der zotheid 2001'
  • 2004 - Premiul "Anton Wachter" pentru De asielzoeker
  • 2004 - Premiul "F. BordewijkPremiul " pentru De asielzoeker
  • 2007 - Gouden Uil pentru Tirza
  • 2007 - Premiul Libris pentru Tirza
  • 2009 - Premiul "Constantijn Huygens" pentru munca sa.
  • 2010 - Premiul "Frans Kellendonk" pentru munca sa.
  • 2011 - KANTL pentru Tirza

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • 1987 - Koningin Frambozenrood (piesă de teatru)
  • 1990 - De Machiavellist
  • 1993 - De dagen van Leopold Mangelmann, Brief aan M, Schoonheid en bier
  • 1994 - Nesuferitele zile de luni (roman)
  • 1994 - De advocaat, de leerlooier en de forellen
  • 1994 - Rattewit (piesă de teatru)
  • 1995 - 't Is geen vioolconcert (piesă de teatru)
  • 1996 - Linkerschoen
  • 1996 - De dagen van Leopold Mangelmann/Kom liefje, mijn beste vrienden walgen van me/Van Palermo naar San Francisco
  • 1997 - Figuranten (roman)
  • 1998 - De heilige Antonio
  • 1998 - De troost van de slapstick (eseuri)
  • 1998 - Het 14e kippetje (scenariu)
  • 1999 - Liefde is business (poezii)
  • 2000 - Fantoompijn (roman)
  • 2000 - Geachte Erasmus (scrisori, de Anul Nou cadou)
  • 2001 - De Mensheid zij geprezen, Lof der zotheid 2001 (eseuri)
  • 2001 - Het Rotterdam van Arnon Grunberg (reportaje)
  • 2001 - Amuse Gueule (povești din perioada 1991-1996)
  • 2002 - Geweigerde liefde
  • 2002 - Sterker dan de waarheid: de geschiedenis van Marek van der Jagt
  • 2003 - De asielzoeker (roman)
  • 2004 - Grunberg rond de wereld (nuvele)
  • 2004 - Arnon Grunberg leest Karel van het Reve
  • 2004 - Het aapje dat geluk pakt (novele)
  • 2004 - De joodse messias (roman)
  • 2005 - De techniek van het lijden (prelegeri, ca scriitor invitat la TU Delft)
  • 2005 - Grunbergbijbel (citire din biblie)
  • 2005 - De Receptioniste (povestiri scurte)
  • 2006 - Mijn vriend Boorman (eseuri)
  • 2006 - Tirza (roman)
  • 2006 - Onder de Soldaten
  • 2007 - Over joodse en andere paranoia
  • 2007 - Het nieuwe lijden
  • 2007 - Omdat ik u begeer
  • 2007 - Onze paus (toneel, geschreven in opdracht van Wrocławski Teatr Współczesny uit Polen maar pas voor het eerst opgevoerd in 2011 door theatergroep Wunderbaum)
  • 2008 - Onze oom (roman)
  • 2008 - De dood en de verkoop
  • 2008 - Karel heeft echt bestaan (eseuri)
  • 2009 - Onderduiken voor beginners (reportaje)
  • 2009 - Kamermeisjes en Soldaten: Arnon Grunberg onder de mensen (reportaje)
  • 2010 - Huid en haar (roman)
  • 2010 - De pool boy
  • 2010 - Van Istanbul naar Bagdad (nuvelă grafică împreună cu Hanco Kolk)
  • 2011 - De Hollanders (dramă)
  • 2011 - Brieven aan Esther (scrisori)
  • 2012 - De man zonder ziekte (roman)
  • 2013 - Buster Keaton lacht nooit (eseuri)
  • 2013 - Apocalyps (nuvele)
  • 2015 - Het bestand

Sub pseudonimul / heteronim Marek van der Jagt:

  • 2000 - Istoria calvitiei mele (De geschiedenis van mijn kaalheid) (roman)
  • 2002 - Gstaad 95-98 (roman)
  • 2002 - Monogaam (eseuri)
  • 2005 - Otto Weininger, of bestaat de Jood? (eseuri)
  • 2008 - Ik ging van hand tot hand (opere adunate)

Traduceri în limba română[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Arnon Grünberg

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ "Arnon Grünberg", data.bnf.fr[*] http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb136205352, accesat în 10 octombrie 2015  Lipsește sau este vid: |title= (help)
  2. ^ Intro Arnon Grunberg, Lebowski Publishers.
  3. ^ Hannelore Grünberg-Klein: Zolang er nog tranen zijn, Amsterdam (Nijgh & Van Ditmar) 2015, S.169