Aram Frenkian

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Aram Frenkian
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Constanța, România Modificați la Wikidata
Decedat (66 de ani) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania (1952-1965).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiefilolog[*] Modificați la Wikidata
Logo of the Romanian Academy.png Membru post-mortem al Academiei Române


Aram Frenkian (n. 19 martie 1898, Constanța - d. 10 septembrie 1964, București) a fost un filolog și filozof român, de formație clasicist, ales membru post-mortem al Academiei Române (în 2006). El a scris peste cincizeci de studii și cărți de filozofie, axându-se în mod special pe spațiul cultural dintre Occident și Orient.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Ani timpurii[modificare | modificare sursă]

Aram Frenkian s-a născut în Constanța, într-o familie de armeni refugiați din Imperiul Otoman. A făcut studiile la București, unde a terminat liceul Gheorghe Lazăr, manifestându-și de atunci prin înclinația către filozofie, matematică și limbi străine (în special cele clasice, latina și greaca veche). După ce a absolvit cursurile universitare, în 1926, a plecat la Paris, unde a studiat doi ani filozofia la Sorbona și l'Ecole des Hautes Etudes, păstrându-și, în același timp, interesul pentru limbile clasice și orientale.

Carieră[modificare | modificare sursă]

Ȋn 1931, întors în țară, a obținut distincția Magna cum laude pentru doctoratul în litere și filozofie cu teza Cosmologia lui Heraclit din Efez. După câțiva ani, în 1937, și-a început cariera universitară ca asistent de limba elină. Ȋn 1945 a devenit conferențiar la Facultatea de Filologie din București, iar în 1957 a fost numit profesor la catedra de filologie clasică în cadrul aceleiași facultăți. Din 1964 a devenit șeful secției de istorie la Institutul de Logică din București. Aram Frenkian a murit în același an, în urma unui atac de cord. Ȋn anul 2006 a fost numit membru post-mortem al Academiei Române.

Opera[modificare | modificare sursă]

Aram Frenkian a fost interesat în mod special de temele filozofiei presocratice și cele legate de Homer. A scris peste cincizeci de lucrări, studii și cărți, în care a abordat probleme de istoriografie filozofică.

  • Mimesis și muzica: o contribuțiune la estetica lui Platon și Aristotel (Cernăuți; Editura Glasul Bucovinei, 1932)
  • Etudes de philosophie presocratique I. Heraclite d΄Ephese (Cernăuți, Glasul Bucovinei, 1933)
  • Le monde homerique. Essai de protophilosophie greque (Paris, Editura J. Vrin, 1934)/Lumea homerică - Eseu de protofilosofie greacă (București, Editura Herald, traducător: Nicolae Baltă, 2012)
  • Le Problème homérique : Considérations sur l'origine des épopées homériques (Paris, Editura J. Vrin, 1935)
  • Etudes de philosophie presocratique II. Empedocle d΄Agrigente - Parmenide d΄Elee (Paris, Editura J. Vrin, 1937)
  • Le realisme grec (Cernăuți, Editura Glasul Bucovinei, 1939)
  • Le postulat chez Euclide et chez les modernes (Paris, Editura J. Vrain, 1940)
  • La methode hippocratique dans le Phedre de Platon (București, Imprimeria Națională, 1941)
  • Gelozia zeilor la vechii greci (București, Imprimeria Națională, 1945)
  • L'Orient et les origines de l'idéalisme subjectif dans la pensée européenne. Tome I. La Doctrine théologique de Memphis (Paris, P. Geuthner, 1946)
  • Scepticismul grec și filozofia indiană (București, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1957)
  • Curs de istoria literaturii grecești : Epoca clasică (Secolele al V-lea și al IV-lea i.e.n.) (București, Editura Didactică și Pedagogică, 1962)
  • Înțelesul suferinței umane la Eschil, Sofocle și Euripide (București, Editura pentru Literatură Universală, 1969)

Note, referințe[modificare | modificare sursă]

La lucrările de sine stătătoare se adaugă peste patruzeci de note, articole și traduceri.