modificare Arad

{{probleme|curățenie=iulie 2010|referințe=iulie 2010}}
{{despre|un municipiu vestic al României|un oraș din Israel|Arad, Israel|alte sensuri|Arad (dezambiguizare)}}
{{Infocaseta Așezare
| motto = Via Veritas Vita
| steag_imagine = ROU AR Arad Flag.png
| steag_dimensiune = 180px
| latd = 46
| latm = 10
| lats = 36
| latNS = N
| longd = 21
| longm = 18
| longs = 4
| longEV = E
| pushpin_map = România
| titlu_atestare = Prima atestare documentară
| atestare = [[1028]]
| titlu_atestare1 = Oraș cameral
| atestare1 = [[1702]]
| titlu_atestare2 = Oraș liber regesc
| atestare2 = [[1834]]
| componenta_tip = Subdiviziuni
| componenta_stil = coll
| densitate = 1.461,35
| lider_titlu = Primar
| fus_orar = EET
| fus_orar_DST = EEST
| utc_offset = +2
| utc_offset_DST = +3
| tip_cod_poștal = Cod poștal
| codpoștal = 31 0xxx
| prefix_telefonic = (+40) 0257 <br /> (+40) 0357
| camp_gol_nume = Plăcuțe de înmatriculare
| camp_gol_info = AR
| hartă = Arad jud Arad.svg
| hartă1 = Arad Josephinische Landesaufnahme pg23-31.jpg
| descriere_hartă1 = Arad în [[Harta Iosefină]] a [[Comitatul Arad|Comitatului Arad]], 1782-85.<br />([https://tools.wmflabs.org/zoomviewer/index.php?f=Arad_Josephinische_Landesaufnahme_pg23-31.jpg Click] pentru imagine interactivă)
| dimensiune_hartă1 = 250px
| population_blank2_title = [[Conurbație|Conurbația]] Arad – Timișoara –
| population_blank2 = {{increase}} 805.000 <ref name="world_bank">{{cite web|url=http://documents.worldbank.org/curated/en/448771499322731333/pdf/116400-ROMANIAN-REVISED-PUBLIC-Magnet-Cities-Migration-and-Commuting-in-Romania-RO.}}</ref>
}}
'''Arad''' (în {{lang-hu|Arad}}, {{sr-Cyrl|Арад/Arad}}, [[Limba germană|germană]] ''Arad'') este [[Municipiile României|municipiul]] de reședință al [[Județul Arad|județului cu același nume]], la limita între regiunile istorice [[Banat]] și [[Crișana]], [[România]]. Se află pe ambele maluri ale râului Mureș în [[Crișana]] și [[Banat]] (cartierele [[Aradul Nou]], Mureșel și Sânnicolaul Mic), [[România]].

La recensământul din anul [[2011]] Aradul avea o populație de 159.074 locuitori, fiind al doisprezecelea cel mai mare centru urban al României din punct de vedere demografic. Municipiul Arad constituie pentru vestul României un punct important în ceea ce privește industria și este un nod important în transporturile feroviare și rutiere.

Împreună cu [[Timișoara]] formează cea mai mare [[aglomerare urbană]] din afara Bucureștiului, constituind o [[conurbație]] cu o [[Arie|arie teritorială]] de [[Polarizare (dezambiguizare)|polarizare]] de peste 5.000 km² și o populație de 805.000 de [[Rezidență|rezidenți]].<ref>{{Citat web|url=https://evz.ro/timisoara-si-arad-se-unesc-ca-sa-constituie-prima-metropola-din-romania.html|nume=Arhiva|titlu=Timișoara și Arad se unesc ca să constituie prima METROPOLĂ din România|publisher=Evenimentul Zilei|date=2016-08-03|accessdate=2023-09-17|limbă=Romanian}}</ref>

== Etimologie ==
Numele de '''Arad''' pentru actualul oraș, reședință de județ are o origine contestată astfel e posibilă proveniența ca o formă adaptată a numelui ''Orod/Urod'', un presupus cavaler maghiar al regelui [[Ștefan I al Ungariei]], posibil primul ișpan al zonei <ref>{{citat web |url= https://adevarul.ro/locale/arad/orasul-mures-avut-initial-numele-cavalerului-orod-primit-usoara-modificare-ajungand-arad-1_51a39c9dc7b855ff563063d0/index.html |titlu= Orașul de pe Mureș a avut inițial numele cavalerului Orod, după care a primit o ușoară modificare, ajungând „Arad” |autor= Claudia Untaru|lucrare= |dată= |datăaccesare= 2 martie 2019}}</ref>.

Sub administrația regatului maghiar, încă din secolul al XI-lea când s-a format ''Comitatul Aradului'' (în [[maghiară]] '''''Arad vármegye'''''), s-a folosit scrierea cu A, fără întrerupere, continuând și de la trecerea sub administrație românească după 1919.

== Istorie ==
{{Listă}}
{{Articol principal|Istoria Aradului}}
{{Istoria apartenenței statale}}

=== Perioada medievală ===
Prima atestare documentară a zonei Aradului era făcută în secolul al XI - lea în contextul luptelor localnicilor cu armatele regatului feudal maghiar. În ''[[Gesta Hungarorum]]'' este descrisă activitatea regelui maghiar Ștefan I, de supunere a unui conducător local, recunoscut ca și [[Ahtum|Ajtony/Ahtum]], care este înfrânt, astfel permițând formarea [[Comitatul Arad|comitatului Aradului]], care administra un teritoriu aflat la nord de râul [[Mureș (râu)|Mureș]]. Administrarea se făcea de la un „castel” aflat pe actualul teritoriu al comunei [[Vladimirescu, Arad|Vladimirescu]] (cunoscută mai ales sub denumirea veche de Glogovăț, sau în maghiară Öthalom), menționat la 1132 și ulterior înaintea invaziei tătare și distrugerea repetată a orașului la [[1241]] și [[1258]].

[[Fișier:Chronicon Pictum P113 Az aradi véres gyűlés.JPG|miniatura|Decapitarea la Arad a nobililor adversari regelui [[Béla al II-lea]]]]
Regele [[Béla al II-lea]] înființează în 1135 [[capitlu]]l de Arad după ce decapitase 68 de nobili adversari la Arad din ordinul reginei [[Elena de Rascia, Regina Ungariei|Elena de Rascia]]. Regela a înzestrat capitlul cu bunurile confiscate ale celor executați. În perioada de apogeu a capitlului arădean acesta era [[Acta capituli|loc de autentificare]] pentru trei comitate - Arad, [[Țara Zarandului|Zărand]] și [[Comitatul Cenad|Cenad]] - iar mănăstirea deținea proprietăți în șapte comitate.

* [[1331]] - Orașul este menționat în [[Cronica pictată de la Viena]]
* [[1527]] - Răscoala condusă de [[Iovan Nenada]], supranumit „Țarul Negru”
* [[1552]] - Orașul este ocupat de turci la 18 septembrie și devine sediul Sangeacului de Arad, inclus în [[Pașalâcul de Timișoara]]
* [[1595]] - Trupele [[Principatul Transilvaniei|transilvănene]] eliberează Aradul
* [[1616]] - Orașul este recucerit de către [[Imperiul Otoman|Poarta Otomană]]
* [[1658]] - Principele [[Gheorghe Rákóczi al II-lea]] reia Cetatea Aradului și o păstrează până în 1660<ref>{{citat web |url= http://enciclopediavirtuala.ro/monument.php?id=362 |titlu= Cetatea Aradului |autor= Kovács Klára |lucrare=  |dată=  |datăaccesare= 2 martie 2019 |archive-date= 2019-03-02 |archive-url= https://web.archive.org/web/20190302090639/http://enciclopediavirtuala.ro/monument.php?id=362 |dead-url= yes }}</ref>

=== Perioada modernă ===
[[File:Frontiersman_from_Pomorišje,_by_Martin_Engelbrecht.jpg|thumb|Grănicer de pe Mureș ({{ill|en|Pomorišje|Pomorišje}}), prima jumătate a sec. al XVIII-lea]]
[[Fișier:Arad 1897.jpg|thumb|Harta Aradului din anul [[1897]]]]
[[Fișier:Aradi fopiac..jpg|thumb|[[Piața Avram Iancu din Arad|Piața Libertății din Arad]] în secolul al XIX-lea (în prezent ''Piața Avram Iancu'')]]
[[Fișier:AradDecembrie1918.jpg|thumb|Arad - decembrie 1918]]
* [[1687]] - Victoria ducelui [[Carol al V-lea de Lorena]] în [[Bătălia de la Mohács (1687)]]. Aradul este eliberat de sub ocupația otomană.
* [[26 ianuarie]] [[1699]] - [[Tratatul de la Karlowitz|Pacea de la Karlowitz]] stabilește granițele [[Imperiul Habsburgic|Imperiului Habsburgic]] cu Imperiul Otoman pe cursul Mureșului. Aradul devine oraș cameral de graniță. 
** august 1699 - Primele trupe de grăniceri, recrutați mai ales din rândul sârbilor refugiați din Imperiul Otoman, sunt încartiruite în oraș.
* [[1702]] - Se înființează breasla cojocarilor, prima breaslă a Aradului
* [[15 aprilie]] [[1706]] - Împăratul [[Iosif I al Sfântului Imperiu Roman|Iosif I]] înființează [[Episcopia Aradului]]. Primul episcop este [[Isaia Diacovici]].
* [[1715]] - Prima școală a orașului (cu predare în limba germană) este înființată de călugării catolici [[minoriți]]
* [[1765]]-[[1783]] - Împărăteasa [[Maria Terezia]] ordonă construirea unei noi cetăți în stil [[Vauban|Vauban-Tenaille]]
* [[1812]] - Înființarea [[Preparandia Română din Arad|Preparandiei Române din Arad]] - prima școală pedagogică de stat, cu predare în limba română din [[Transilvania]]
* [[1817]] - Jakob Hirschl construiește primul teatru de piatră din Arad
*1822 - Înființarea Institutului Teologic Ortodox Român
**[[1868]] - [[Mihai Eminescu]] participă în calitate de sufleur într-un spectacol susținut de trupa lui Mihai Pascaly
* [[1833]] - Ia ființă ''al șaselea conservator muzical european'' - ''Arader Musik Conservatorium''/''Aradi Zenede''
* [[1834]] - Orașul primește statutul de ''oraș liber regesc''. La festivități participă împăratul [[Francisc I]]
* [[1840]] - S-a deschis prima bancă de economii și credite de pe teritoriul actual al României<ref name="adev2016-10-06">{{Citat web-LUA | url=http://adevarul.ro/locale/arad/prima-banca-economii-credite-actualul-teritoriu-romaniei-functionat-arad-1_57f60d9e5ab6550cb84fb540/index.html| title=Prima bancă de economii și credite de pe actualul teritoriu al României a funcționat în Arad| newspaper=Adevărul| date= 6 octombrie 2016| author=Untaru Claudia| accessdate=20 ianuarie 2018}}</ref><ref name="Aradcityguide_2018-01-20">{{Citat web-LUA | url=http://www.aradcityguide.ro/_/monument-istoric/fosta-banca-de-credit/| title=Fosta Bancă de Credit - AradCityGuide| newspaper=Aradcityguide| date= | author=| accessdate=20 ianuarie 2018}}</ref>
* [[6 octombrie]] [[1849]] - Înfrângerea revoluției maghiare și executarea de către armatele imperiale habsburgice și ruse a celor 13 generali ai armatei revoluționare maghiare <ref>{{Citat web |url=http://www.primariaarad.ro/arad.php?page=istorie2.html |accessdate=2008-07-25 |titlu=Arad Romania :: Primaria Municipiului Arad (fpg)<!-- Titlu generat de un robot --> |archive-date=2020-08-09 |archive-url=https://web.archive.org/web/20200809195847/http://www.primariaarad.ro/arad.php?page=istorie2.html |dead-url=yes }}</ref>
* [[1869]] - Ia ființă societatea de transport public cu tramvaie trase de cai
* [[1890]] - Fondarea Societății Filarmonice din Arad
** [[1846]] - Concertează [[Franz Liszt]]
** [[1847]] - Concertează [[Johann Strauß|Johann Strauß fiul]]
** [[1877]] - Concertează [[Pablo Sarsate]] și [[Henryk Wiernawski]]
* [[1890]] - Se înființează primul club de canotaj din Transilvania, „Asociația Vâslașilor Murăș Arad”
* [[15 august]] [[1899]] - La Arad se joacă ''primul meci oficial de fotbal din Transilvania''.
* [[1909]] - Se înființează fabrica [[Marta]], ''prima fabrică de automobile din Ungaria și de pe teritoriul actual al României''
* [[1910]] - Populația orașului ajunge la 64.000 de locuitori
* [[10 aprilie]] [[1913]] - Este inaugurată ''prima linie ferată electrică din estul Europei'' și a opta din lume, pe ruta Arad-[[Podgoria Aradului|Podgoria]]
* [[2 noiembrie]] [[1918]] - [[Consiliul Național Român Central]], constituit la Budapesta, își mută sediul la Arad, în casa avocatului [[Ștefan Cicio Pop]].
* [[20 noiembrie]] [[1918]] - Consiliul Național Român Central, alcătuit din 6 membri ai PNR și 6 membri socialiști, decide convocarea [[Marea Adunare Națională de la Alba Iulia|Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia]]

=== Perioada interbelică ===
* [[1920]] - Este înființată uzina Astra, prin unificarea Fabricii de Vagoane Weitzer cu [[Marta|Fabrica de Automobile ''Marta'']] <ref name=autogenerated2>{{Citat web |url=http://www.primariaarad.ro/arad.php?page=istorie4.html |accessdate=2008-07-25 |titlu=Arad Romania :: Primaria Municipiului Arad (fpg)<!-- Titlu generat de un robot --> |archive-date=2020-08-09 |archive-url=https://web.archive.org/web/20200809195620/http://www.primariaarad.ro/arad.php?page=istorie4.html |dead-url=yes }}</ref>
** Se dezvoltă fabricile de textile, ITA, FITA, TEBA, moara Neumann, fabrica de mobilă "Lengyel" <ref name=autogenerated2 />
* [[1922]] - Concertează [[George Enescu]]
* [[1924]] - Concertează [[Béla Bartók]]
* [[1923]] - Are loc la Arad ''primul campionat național'' de canotaj din România, în organizarea Asociației Vâslașilor Murăș din Arad (actualul Club Sportiv "Voința" Arad)
* [[1926]] – Este înființată Fabrica de zahăr <ref name=autogenerated1>{{Citat web |url=http://www.primariaarad.ro/arad.php?page=economic.html |accessdate=2008-07-25 |titlu=Arad Romania :: Primaria Municipiului Arad (fpg)<!-- Titlu generat de un robot --> |archive-date=2008-12-10 |archive-url=https://web.archive.org/web/20081210150345/http://www.primariaarad.ro/arad.php?page=economic.html |dead-url=yes }}</ref>
* [[1929]] - [[1933]] - Criza economică se face resimțită, multe fabrici mici închizându-se, industria concentrându-se în 22 de companii mari
* [[1930]] - Este înființată Fabrica de lacuri și vopsele "Polyrom" <ref name=autogenerated1 />
* [[1936]] - Este înființată Uzina Tehnică Arad, producție becuri <ref name=autogenerated1 />
* [[1937]] - Orașul este evaluat drept ''cel mai puternic centru economic din [[Transilvania]]''și al patrulea din România.
* [[1938]] - Face parte din [[ținutul Timiș]]
=== Perioada postbelică ===
* [[1956]] - Face parte din [[regiunea Arad]]
* [[1956]] - Face parte din [[regiunea Timișoara]]
* [[1959]] - Este înființată prima fabrică de jucării din țara, "Arădeanca" <ref name=autogenerated1 />
* [[1960]] - Face parte din [[regiunea Banat]]
* [[1962]] - Este înființată prima fabrică de ceasuri din țara, "Victoria" <ref name=autogenerated1 />
* [[1968]] - Face parte din [[județul Arad]]
* [[1968]] - Orașul primește statutul de ''municipiu''.
* [[1989]] - Aradul este ''primul oraș, reședință de județ din țară care s-a alăturat revoltei începute în [[Timișoara]]'' [http://www.youtube.com/user/bbhelios2007#p/u/23/r7VfQXbdw6Y]

=== Perioada postdecembristă ===
După [[Revoluția Română din 1989]] au fost înființate în oraș două instituții de învățământ superior: [[Universitatea Aurel Vlaicu din Arad|Universitatea „Aurel Vlaicu”]], continuatoarea Institutului de Subingineri fondat în 1972, și [[Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad|Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”]], ca universitate privată. La sfârșitul anilor 1990 se înființează în zona de nord-vest a orașului, Zona Industrială Arad, ce reunește pe platforma sa cei mai mari angajatori din oraș

== Geografie ==
Municipiul Arad este așezat în extremitatea vestică a [[României]], în sudul [[Crișana|Crișanei]] și în nordul [[Banat]]ului,<ref>Raularian Rusu, ''Organizarea spațiului geografic în Banat'', Editura Mirton, Timișoara, 2007, p. 22</ref> în șesul întins al Tisei, la 46°11' lat. N și 21°19' long. E, în [[Câmpia Aradului|câmpia aluvionară a Aradului]], parte a [[Câmpia de Vest|Câmpiei de Vest]]. Este primul oraș important din România la intrarea dinspre [[Europa Centrală]], fiind situat pe malul râului [[Mureș]], în apropierea ieșirii acestuia din culoarul [[Deva]]-[[Lipova]]. Teritoriul administrativ al municipiului este de 252,85 kmp.

Orașul se află la o altitudine de 107 m, fiind amplasat la intersecția unor importante rețele de comunicații rutiere, respectiv Coridorul european rutier IV cu traseul șoselei rapide ce va lega Ucraina cu Serbia. Situarea la intersecția drumurilor europene E 68/60 la 594&nbsp;km de [[București]] (E) și 275&nbsp;km de [[Budapesta]] (V), precum și E 671 la 50&nbsp;km de [[Timișoara]] (S) și 117&nbsp;km de [[Oradea]] (N), constituie un factor favorizant pentru dezvoltarea sa economică și urbană.

Municipiul Arad este principala poartă de intrare în România, fiind cel mai important nod rutier și feroviar din vestul țării. Astfel, Aradul se află situat la 17&nbsp;km de [[Curtici]] - cel mai mare punct vamal pe căi ferate din vestul țării. De asemenea, Aradul beneficiază de un acces extrem de facil în ceea ce privește punctele de frontieră pe cale rutieră și aeriană. Cele mai apropiate puncte de frontieră sunt pe cale rutieră, respectiv: localitatea [[Turnu, Arad|Turnu]] la o distanță de 20,3&nbsp;km, orașul [[Nădlac]] la o distanță de 54&nbsp;km, precum și [[Vărșand]] la o distanță de 68&nbsp;km. Un important punct de frontieră este cel pe cale aeriană este [[Aeroportul Internațional Arad]], acesta având o pistă de 2.000 metri.

Câmpia Aradului este situată între [[Munții Zarandului]] și albiile Ierului și Mureșului Mort, în continuarea Câmpiei Crișurilor la sud de linia localităților [[Pâncota]], [[Caporal Alexa]], [[Olari, Arad|Olari]], [[Șimand]] și [[Sânmartin, Arad|Sânmartin]] până în valea [[Râul Mureș|Mureșului]] între [[Păuliș, Arad|Păuliș]] și [[Pecica]]. Spre rama muntoasă are altitudini de aproape 120 m, iar în vest puțin peste 100 m. La poalele munților Zarandului se distinge o fâșie de câmpie piemontană care nu ajunge pană la [[Râul Mureș|Mureș]] și care trece treptat într-o fâșie ceva mai joasă (puțin peste 100 m) cu caractere de câmpie de divagare vizibilă la [[Curtici]]. Ca urmare a extinderii conului de dejecție al Mureșului, Câmpia Aradului este formată din pietrișuri, nisipuri și argile. La est de Arad apar loessuri și depozite loessoide, iar în împrejurimile localității Curtici, nisipuri eoliene cu relief de dune fixate. În cuprinsul câmpiei de divagare sunt frecvente albii și meandre părăsite, grinduri, lăcoviști și sărături.<ref>''Geografia României'' Vol. IV, Editura Academiei Române, [[1992]]</ref> 
Repere geografice în țară: 
* [[Timișoara]] - 50&nbsp;km
* [[București]] - 594&nbsp;km
* [[Brașov]] - 417&nbsp;km
* [[Constanța]] - 813&nbsp;km
* [[Craiova]] - 375&nbsp;km
* [[Galați]] - 712&nbsp;km
* [[Iași]] - 668&nbsp;km
* [[Oradea]] / [[Băile Felix]] - 117&nbsp;km
* [[Satu Mare]] - 254&nbsp;km
* [[Suceava]] - 589&nbsp;km

Repere geografice în străinătate:
* [[Belgrad]] - 209&nbsp;km
* [[Bruxelles]] - 1619&nbsp;km
* [[Budapesta]] - 275&nbsp;km
* [[Cracovia]] – 657&nbsp;km
* [[Istanbul]] – 1185&nbsp;km
* [[Praga]] - 797&nbsp;km
* [[Viena]] - 506&nbsp;km

=== Climă ===
Clima orașului este [[Climă continental-moderată|continental-moderată]], cu slabe influențe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21&nbsp;°C și iarna o temperatura medie de -1&nbsp;°C.

Cantitatea medie multianuală de [[precipitații]] este de 582&nbsp;mm. Cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează în luna [[iunie]] (88,6&nbsp;mm), în general sezonul cald înregistrând 58% din cantitatea totală ca o consecință directă a dominației vânturilor din [[vest]]. Se mai înregistrează un maxim secundar în lunile de toamnă (24% din cantitatea medie anuală). Între cele două maxime se intercalează un minim principal: [[februarie]], [[martie]], cu cea mai scăzută valoare de 30&nbsp;mm și un alt minim în [[septembrie]] de 36,5&nbsp;mm.

Datorită poziției în câmpie a Aradului, zona este supusă tot timpul anului [[advecție (geografie)|advecției]] aerului umed din [[vest]] și ascensiunea sa în contact cu rama muntoasă a [[Munții Apuseni|Apusenilor]], de aici și explicația frecvenței ridicate a zilelor cu precipitații de 120.

Valoarea medie anuală a [[umiditate relativă|umidității relative]] este de 76%.

Frecvența medie a circulației maselor de aer este cea sud-estică, frecvența maximă fiind atinsă în luna [[octombrie]] (22,6%), urmată de cea sudică în [[noiembrie]] (18,9%), de cea nord-estică în [[mai]] (17,8%) și cea nord-vestică în [[iulie]] (15,0%).

=== Floră și faună ===
În oraș și împrejurimi se întâlnește vegetația de [[silvostepă]] a Câmpiei Aradului, reprezentată de pâlcuri de arbori și păduri de [[Quercus cerris|cer]], [[gârniță]], [[gorun]], [[ulm]] etc, exemplele cele mai concludente putând fi găsite în pădurea Ceala, situată în extremitatea nord-vestică a municipiului și în Pădurice. În luncile din lungul Mureșului se dezvoltă zăvoaie, [[Salcie|sălcii]], [[plop]]i, [[anin]]i.

Flora Municipiului Arad și împrejurimilor sale este reprezentată prin numeroase specii de plante. Din categoria speciilor rare pentru flora României amintim următoarele: [[Rumex Kerneri|''Rumex Kerneri'']], [[Euphorbia vegetalis|''Euphorbia vegetalis'']], [[Sedum caespitosum|''Sedum caespitosum'']], [[Trifolium angulatum|''Trifolium angulatum'']], [[Trifolium angustifolium|''Trifolium angustifolium'']], [[Lidernia procumbens|''Lidernia procumbens'']], [[Succisella inflexa|''Succisella inflexa'']], [[Cirisum branchycephalum|''Cirisum branchycephalum'']], [[Sparganium minimum|''Sparganium minimum'']], [[Hysciamus albus|''Hysciamus albus'']].

Fauna se încadrează și ea în specificul silvostepei și se caracterizează prin prezența [[popândău]]lui, [[prepeliță|prepeliței]], [[fazan|fazanului de câmpie]], [[Șopârlă|șopârlei cenușii]], [[sturz]]ului etc. În păduri trăiesc [[mistreț]]ul și [[cerb]]ul. Fauna subacvatică din apele Mureșului cuprinde [[crap]]ul, [[mreană|mreana]], [[somn]]ul etc.

== Demografie ==
<div style="float:left">{{Pie chart
|thumb=left
|caption=Componența etnică a municipiului Arad
|label1=Români|value1=77.37|color1=#8080ff
|label2=Maghiari|value2=6.94|color2=#80ff80
|label3=Alte etnii|value3=2.53|color3=#555555
|label4=Necunoscută|value4=13.15|color4=#9f9f9f}}{{Pie chart
|thumb=left
|caption=Componența confesională a municipiului Arad
|style=clear: none;
|label1=Ortodocși|value1=63.17|color1=#8080ff
|label2=Romano-catolici|value2=7.74|color2=#ffff80
|label3=Penticostali|value3=4.98|color3=#80ffff
|label4=Baptiști|value4=3.63|color4=#3fc03f
|label5=Reformați|value5=1.88|color5=#80ff80
|label6=Alte religii|value6=4.15|color6=#555555
|label7=Necunoscută|value7=14.46|color7=#9f9f9f}}
</div>
Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația municipiului Arad se ridică la 145.078 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 159.074 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (77,37%), cu o minoritate de [[Maghiarii din România|maghiari]] (6,94%), iar pentru 13,15% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (63,17%), cu minorități de [[Biserica Romano-Catolică din România|romano-catolici]] (7,74%), [[Cultul Creștin Penticostal din România|penticostali]] (4,98%), [[Baptism|baptiști]] (3,63%) și [[Biserica Reformată din România|reformați]] (1,88%), iar pentru 14,46% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref>

<div style="float:left;clear:none">{{Grafic demografie|Arad}}</div>{{clear|left}}

== Cartierele Aradului ==
{{Cartiere din Arad}}
Arad are 20 cartiere:
#Centru
#[[Aradul Nou]]
#[[Gai]]
#[[Aurel Vlaicu]] 
#[[Micălaca]]
#[[Grădiște]]
#Alfa
#Bujac
#Confecții
#[[Funcționarilor]]
#[[Pârneava]]
#[[Sânicolaul Mic]]
#Colonia
#Subcetate
#Westfield
#Mureșel
#Drăgășani
#Cadaș-Silvaș
#Șega
#6 Vânători

== Economie și transport ==
[[File:Arad tram 2017 04.jpg|thumb|Tramvai în Arad]]
{{Articol principal|Economia Aradului}}{{Articol principal|Transportul public din Arad}}
Pe parcursul secolelor XIX și XX, Aradul s-a afirmat ca unul dintre cele mai importante centre economice din regiune. În acest sens semnificativă este evaluarea făcută în anul 1937, potrivit căreia, raportat la activitatea celor 4001 societăți comerciale, orașul a fost considerat drept cel mai puternic centru economic din [[Transilvania]] și al patrulea din România.

În atingerea acestui statut au conlucrat factori precum poziția geografică a orașului, la intersecția unor drumuri comerciale de maximă importanță, și diversitatea etnică și religioasă a locuitorilor săi. Aceiași factori fac din Arad astăzi, unul dintre cele mai prospere orașe din România postrevoluționară.

Principalele ramuri industriale sunt construcția și reparația materialului rulant (Astra Vagoane Arad, Astra Vagoane Călători), industria constructoare de mașini (Yazaki Component Technology, Alcoa Fujikura, Leoni Wiring Systems, Maschio-Gaspardo, Takata Petri), producția de aparatură și instrumente de măsură verificare și control (Contor Group), industria confecțiilor, industria produselor alimentare, industria de prelucrare a lemnului.

În Arad își are sediul central și social [[Intesa Sanpaolo Bank România]]. O altă instituție de credit care își are începuturile în Arad este [[Banca Comercială Feroviară]], a treia instituție de credit cu capital românesc.

=== Angajați pe sectoare de activitate ===
* Industrie - 41,5%
* Transport și telecomunicații - 12,27%	
* Comerț - 10,75%
* Construcții - 7,92%
* Învățământ - 5,99%
* Sănătate și asistență socială - 5,14%
* Utilități - 3,16%	
* Administrație publică - 2,28%	
* Bănci și asigurări - 1,97%	
* Agricultură - 1,73%

== Monumente de arhitectură ==
[[Fișier:Arad Rathaus 3940-43.jpg|800px|thumb|center|Piața Sfatului]]
{{Obiective turistice din municipiul Arad}}
* ''[[Cetatea Aradului]]'' este una din fortificațiile din [[Transilvania]] construite în stil [[Vauban]]-Tenaille, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fază târzie a sistemului de fortificații stelate din [[Europa]].
* [[Palatul Administrativ din Arad|Palatul Administrativ]], construit între anii [[1872]]-[[1874]] în stil [[renașterea|renascentist]]
* [[Teatrul Clasic ”Ioan Slavici”]], construit în stil neoclasic după planurile arhitectului Anton Czigler, a fost inaugurat la data de 21 septembrie 1874. Inițial clădirea avea o funcționalitate complexă, în incinta ei regăsindu-se două restaurante pe latura nordică, alte spații comerciale și locuințe. Pe latura estică se poate vedea un blazon al Aradului, oraș regesc. 
[[Fișier:Postcard of a bridge in Arad (Romania).jpg|thumb|250px|Podul vechi de lemn]]
* [[Palatul Neumann din Arad|Palatul Neuman]], construit în anul [[1891]] în stil eclectic
* [[Palatul Justiției din Arad|Palatul de Justiție]], construit în anul [[1892]] în stil eclectic
* [[Palatul Cenad din Arad|Palatul Cenad]], construit în anul [[1894]] într-o combinație de stiluri eclectic și neoclasic 
* [[Palatul Băncii Naționale din Arad|Palatul Băncii Naționale]], construit în anul [[1906]] în stil neoclasic
* [[Palatul Administrației Financiare din Arad|Palatul Administrației Financiare]], construit la sfârșitul secolului al XIX-lea
* [[Palatul Bohuș]] construit în anul [[1910]] în stil [[Secesiunea vieneză|''secesiune'']], este prima clădire din Arad în care s-a folosit la planșee beton armat. Casa liftului bogat ornamentată cu elemente din fier forjat, reprezintă un unicat în Arad
* [[Palatul Kohn din Arad|Palatul Kohn]], construit în anul [[1906]] în stil [[Secesiunea vieneză|''secesiune'']]
* [[Palatul Szantay din Arad|Palatul Szantay]], construit în anul [[1911]] în stil [[Secesiunea vieneză|''secesiune'']]
* [[Palatul Cultural]], construit în anul [[1913]], este o operă arhitecturală cuprinzând elemente de neoclasic, [[gotic]], [[renașterea|renascentist]] și corintic 
* Casa cu Ghiulele, construită în [[1800]], stă mărturie a luptelor care s-au dat în Arad în anii [[1848]]-[[1849]].
* [[Preparandia Română|Clădirea Preparandiei]], în care a funcționat din anul [[1812]] Înalta Preparandie, prima școală în limba română din [[Ardeal]].
* [[Casa cu lacăt din Arad|Casa cu Lacăt]], construită în anul [[1815]].
* [[Teatrul Vechi din Arad|Teatrul Vechi]] (Hirschl), construit de către Jacob Hirschl în anul [[1817]], primul teatru de piatră din țară
* [[Cazinoul din Arad|Cazinoul Arădean]], construit în [[1872]], clădire eclectică în formă pătrată, cuprinde elemente de neoclasic și neobaroc. Are o frumoasă grădină de vară, spațiul din fața clădirii fiind folosit în trecut ca patinoar 
* [[Turnul de apă din Arad|Turnul de apă]], construit în anul [[1896]] în stil ''donjon medieval'', a servit pompării apei potabile în rețeaua de distribuție a orașului. Construcția de cărămidă înaltă de 35 m, se remarcă prin decorațiile ferestrelor și a balcoanelor. La ora actuală în interiorul turnului funcționează o galerie de artă și un restaurant.
* Castelul Nopcea, construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea
* Vama Veche, construită în anul [[1907]], a folosit ca punct vamal de intrare a mărfurilor în piețele Aradului
* Palatul Copiilor, monument istoric, datează din secolul al XX-lea
[[File:Arad - biserica luterana (2).jpg|thumb|right|Biserica Roșie]]

=== Monumente ===
* [[Statuia lui Ioan Nepomuk din Arad|Statuia Sfântului Ioan de Nepomuk]], realizată în anul [[1729]] în stil [[baroc]];
* Monumentul Sfânta Treime – ridicat, între anii [[1738]]-[[1740]], în amintirea victimelor răpuse de epidemia de ciumă;
* Aleea personalităților arădene;
* Parcul Reconcilierii, cu cele două monumente închinate Revoluției de la 1848-1849;
** [[Statuia Libertății din Arad|Statuia Libertății]], operă a sculptorului György Zala, ridicată a în anul [[1890]]	;
** Arcul de Triumf, realizat în anul [[2004]] de către sculptorul [[Ioan Bolborea]];
* [[Crucea Martirilor Unirii]], ridicată în anul [[1936]], închinată preoților martiri din perioada noiembrie [[1918]] - primăvara [[1919]];

=== Lăcașuri de cult ===
[[Fișier:Biserici-si-manastiri-sfanta-ghizela-gai-arad-3oj0lknt3w-small.jpg|thumb|right|Biserica Catolică din cartierul Gai]]
* [[Biserica Sârbească din Arad|Biserica sârbească "Sf. Petru și Pavel"]], edificată între anii [[1698]]-[[1702]] în stil [[baroc|baroc timpuriu]]
* [[Mănăstirea Sfântul Simion Stâlpnicul|Mănăstirea "Sf. Simion Stâlpnicul"]], construită în anul [[1762]] în stil [[baroc]]
* [[Catedrala „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” din Arad|Catedrala ortodoxă română "Nașterea Sf. Ioan Botezătorul"]], realizată între anii [[1862]]-[[1865]] după planurile arhitectului Anton Czigler, în stil [[baroc|neobaroc]]. Pe fațada vestică sunt plasate două turnuri cu clopotniță de un aspect maiestuos cu secțiune pătrată. Fiecare latură a acestora cuprinde câte un orologiu. Învelitoarea turnurilor, bogat ornamentată, a fost supraînălțată în anul [[1905]]. Pictura murală îi aparține lui Anastase Damian. Execuția acestei lucrări a început în anul [[1957]] și s-a finalizat în anul următor.
* [[Biserica „Sfântul Anton de Padova” din Arad|Biserica „Sf. Anton de Padova”]], ordinul călugărilor minoriți, a fost edificată în anul 1904 în stilul [[renașterea|renascentist]]
* [[Biserica Roșie din Arad|Biserica Roșie]] (evanghelic-luterană), construită în anul [[1906]] în stil [[gotic|neogotic]]
* [[Sinagoga Neologă din Arad|Sinagoga neologă]], construită în anul [[1834]] în stil ''grec, toscan''
* [[Biserica Reformată din Arad|Biserica Reformată]], construită în anul [[1847]] în [[stil baroc]]
* [[Catedrala „Sfânta Treime” din Arad|Catedrala Ortodoxă Română "Sfânta Treime"]], construită în anul [[2009]]

=== Muzee și expoziții ===
[[Fișier:Aradpadurice.JPG|right|thumb|250px|Păduricea (Piața Podgoria)]]
* [[Complexul Muzeal Arad]]
** Secția istorie
** Secția științele naturii
** Secția Artă
* Muzeul Memorial "Vasile Goldiș"
* Colecția de artă Doina și Baruțu Arghezi
* Galeria Delta. Principalele evenimente cu o componentă de tradiție sunt: Salonul Bienal Internațional de Desen, Salonul Bienal de Sculptură Mică, Salonul Anual de Artă
* Galeria Alfa
* Galeria Clio 
* Galeria Turnul de Apă
* Galeria Takács 
* Galeria Carola's
* Expo Arad International [http://www.expoarad.ro/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20021206123637/http://www.expoarad.ro/ |date=2002-12-06 }}, Centrul Expozițional din cadrul Camerei de Comerț Industrie și Agricultură a județului Arad, al doilea cel mai mare pavilion expozițional din România după [[Romexpo]].

=== Turismul de agrement ===
* [http://www.strandularad.ro/ Ștrandul "Neptun"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080426122051/http://www.strandularad.ro/ |date=2008-04-26 }} 
* [[Parcul Natural Lunca Mureșului]] [http://www.luncamuresului.ro/]
* [[Pădurea Ceala]] cu Lacul Măltăreț și Insula Mureș (Trei Insule)
* [[Lunca Mureșului Inferior (sit SCI)]]
* Faleza Mureșului
* Păduricea (Piața Podgoria)
* Patinoar

== Administrație și politică ==
{{Imagini șef de stat și de guvern|caption_template2=Primarul __link__}}
<!-- secțiune administrație -->Municipiul Arad este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2020|alegerile locale din 2020]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/data/json/sicpv/pv/pv_ar_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2020-11-02}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație-->
{{Componență politică
| eticheta_compoziție = Componența Consiliului
| eticheta_mandate = Consilieri
| nume_scurt1 = PNL
| nume_complet1 = Partidul Național Liberal
| mandate1 = 9
| nume_scurt2 = USR
| nume_complet2 = Uniunea Salvați România
| mandate2 = 7
| nume_scurt3 = PSD
| nume_complet3 = Platforma Social-Liberal Creștină
| mandate3 = 3
| nume_scurt4 = PMP
| nume_complet4 = Partidul Mișcarea Populară
| mandate4 = 2
| nume_scurt5 = UDMR
| nume_complet5 = Uniunea Democrată Maghiară din România
| mandate5 = 2
}}

=== Metropola Arad – Timișoara ===
{{Vezi și|Regiunea de dezvoltare Vest}}
În data de [[2 august|2 August]] [[2016]] s-a semnat actul oficial de înființare al [[Metropolă|metropolei Arad – Timișoara]], parte a strategiei integrate de [[dezvoltare durabilă]] Timișoara Vision 2030, elaborată de [[Banca Mondială]], [[Eurostat]], și de [[Agenția pentru Dezvoltare Regională|Agenția de Dezvoltare Regională Vest]] din [[România]].<ref>{{Citat web|url=http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html|titlu=Strategia Timisoara Vision 2030|accessdate=2018-09-09|autor=http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html|archive-date=2018-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20180909150651/http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html|dead-url=yes}}</ref>

Proiectul a implicat unirea celor două [[Zonă metropolitană|zone metropolitane]] într-o [[Unitate administrativă locală|unitate administrativ-teritorială]] unitară, cu rol de hub de [[transport]], [[Investiție|investițional]], [[Cultură|cultural]], [[Turism|turistic]], [[Medicină|medical]] și  [[Educație|educațional]] în [[Euroregiunea DKMT|euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa]].<ref>{{Citat web|url=https://evz.ro/timisoara-si-arad-se-unesc-ca-sa-constituie-prima-metropola-din-romania.html|nume=Arhiva|titlu=Timișoara și Arad se unesc ca să constituie prima METROPOLĂ din România|publisher=Evenimentul Zilei|date=2016-08-03|accessdate=2023-09-05|limbă=Romanian}}</ref>

Populația [[Aglomerare urbană|aglomerării urbane]] are 805.000 de locuitori, și este cel mai dezvoltat pol [[Om|socio]]-[[Economie|economic]] al [[Europa|Europei]] pe axa [[București]][[Metropolă|–]][[Budapesta]][[Metropolă|–]][[Belgrad]].<ref>{{Citat web|url=https://www.pressalert.ro/2018/01/de-ce-timisoara-trebuie-sa-faca-pace-cu-aradul/|titlu=Conurbatia Timisoara-Arad ia nastere|autor=Adriana, Mîț}}</ref>

== Educație ==
Prima școală elementară din Arad, s-a înființat în 1707 de călugărul de origine bavareză, '''Fr. Camil Nöffrich'''. În 1745 școala începătoare devine ''școală latină'', apoi în 1762 ''gimnaziu''. În 1844-1845 se aplică o nouă reformă școlară în [[Austria]], introdusă un an mai târziu și în [[Ungaria]], în urma căreia gimnaziul din Arad se completează inițial cu 7 clase, apoi cu 8 clase, devenind în 1851-1852 ''gimnaziu superior complet'', iar în 1868 ia denumirea de ''gimnaziu superior regal''. Școala latină și gimnaziul din Arad, patronate de călugării minoriți au funcționat pe rând în două localuri, proprietăți ale ordinului (1745-1821/1821-1873)<ref>[http://www.moisenicoara.ro/istoric-complet/bIstoric de pe pagina C.N. Moise Nicoară]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>.
Documentele ce alcătuiesc istoria învățământului în [[Transilvania]] și la Arad vădesc un admirabil militantism, cu accente dramatice uneori, al intelectualității arădene pentru înființarea unei Universități în aceste locuri. [[Preparandia Română|Preparandia]] (1812, prima școală pedagogică românească din întreg arealul românesc și între primele din [[Europa]]), Institutul Clerical Teologic (1822), Conservatorul de muzică (1833) anticipau ideea de învățământ superior, iar proiectele academice ale unor cărturari precum episcopul Ghenadie Raț (în anul 1850), Ioan Popovici-Desseanu (în anul 1871), [[Vasile Goldiș]] (în anul 1906), [[Onisifor Ghibu]] (în anul 1915), Ion Montani (în anul 1924), Memoriile din 18 septembrie 1940, din 11, 20 și 30 ianuarie 1945, din 19 august 1947 ale unor mari personalități arădene înfățișează credința nestrămutată a intelectualității și nu numai a acesteia, că Aradul este îndreptățit, prin strălucita sa istorie, să devină centru universitar.<ref>[http://www.uav.ro/ro/universitate/prezentarea-universitatii/istoric Istoric - Prezentare, uav.ro] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131021140019/http://www.uav.ro/ro/universitate/prezentarea-universitatii/istoric |date=2013-10-21 }} accesat la 21 octombrie 2013</ref>

Inspectoratul Școlar Județean Arad s-a înființat in 1 [[martie]] [[1968]]. Rețeaua școlară din municipiul Arad totalizează 88 de unități, din care 34 de grădinițe, 14 școli cu clasele I-IV și I-VIII, o școală privată cu clasele I-IV, 22 de licee și grupuri școlare (3 colegii naționale, un colegiu economic, 2 colegii tehnice, un colegiu particular, un liceu de limbă germană, un colegiu de limbă maghiară, un liceu cu program sportiv, un liceu de artă, 6 licee tehnologice, un liceu particular, 2 licee teologice, un seminar teologic ortodox, un liceu UCECOM), cât și 2 școli ajutătoare, o școală normală, un liceu pentru nevăzători și 2 școli postliceale.

=== Universități ===
Ulterior anului [[1989]], învățământul superior a fost reînființat în Arad prin 2 universități:
* [[Universitatea de Vest "Vasile Goldiș"]] (1990)
* [[Universitatea Aurel Vlaicu din Arad|Universitatea "Aurel Vlaicu"]] (1991)
[[Fișier:Moise Nicoara National College - facade.JPG|miniatura|Colegiul Național "Moise Nicoară"]]

=== Licee ===
* [[Colegiul Național „Moise Nicoară”]]
* [[Colegiul Național "Elena Ghiba Birta" din Arad|Colegiul Național "Elena Ghiba Birta"]]
* [[Liceul Pedagogic 'Dimitrie Țichindeal'|Liceul Pedagogic "Dimitrie Țichindeal"]]
* [[Colegiul Național "Vasile Goldiș" Arad|Colegiul Național "Vasile Goldiș"]]
* [[Colegiul Economic Arad|Colegiul Economic]]
* [[Liceul Teoretic "Adam Müller Guttenbrunn"]]
* [[Colegiul "Csiky Gergely"]]
* [[Liceul de Artă "Sabin Drăgoi"]]
* [[Liceul Teologic Baptist "Alexa Popovici"]]
* [[Liceul Teologic Penticostal Arad|Liceul Teologic Penticostal]]
* [[Seminarul Teologic Ortodox Arad|Seminarul Teologic Ortodox]]
* [[Liceul cu Program Sportiv Arad|Liceul cu Program Sportiv]]
* [[Colegiul Tehnic de Construcții și Protecția Mediului]]
* [[Colegiul Tehnic "Aurel Vlaicu" Arad|Colegiul Tehnic "Aurel Vlaicu"]]
* [[Liceul Tehnologic de Electronică și Automatizări "Caius Iacob"]] (Liceul CFR)
* [[Liceul Tehnologic "Francisc Neuman"]]
* [[Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară Arad|Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară]]
* [[Liceul Tehnologic de Transporturi Auto "Henri Coandă" Arad|Liceul Tehnologic de Transporturi Auto "Henri Coandă"]]
* [[Liceul Național de Informatică Arad|Liceul Național de Informatică]]
* [[Liceul Tehnologic "Iuliu Moldovan" Arad|Liceul Tehnologic "Iuliu Moldovan"]] (Liceul Forestier)
* [[Liceul UCECOM Spiru Haret Arad|Liceul UCECOM Spiru Haret]]
* [[Colegiul Particular "Vasile Goldiș" Arad|Colegiul Particular "Vasile Goldiș"]]
* [[Liceul Special "Sfânta Maria"  Arad|Liceul Special "Sfânta Maria" ]]| pentru copii cu dizabilități

== Sănătate ==
În oraș funcționează Spitalul Clinic Județean de Urgență, Spitalul Clinic Municipal(acesta s-a unit cu Spitalul Clinic Județean de Urgență) și o serie de spitale și centre medicale de specialitate, publice(Policlinica, Clinica dentară, Spitalul Matern, etc.) și private (MedLife Genesys, Laser System, Mediqua etc.).

== Cultură ==
[[Fișier:Palatul Cultural AR.jpg|thumb|right|250px|Palatul Cultural din Arad]]
=== Festivaluri ===
* Festivalul Internațional de Teatru Clasic (Ediția XXI în 2015)
* Festivalul Internațional Euromarionete (Ediția XVI în 2015)
* Festivalul Internațional de Teatru în limba franceză „Amifran” (Ediția XXIII în 2015)
* Festivalul Internațional de Teatru Nou (Ediția III în 2015)
* [[Festivalul de Film Documentar fARAD|Festivalul de film documentar fARAD (Ediția II în 2015)]]
* Media Art Festival (Ediția II în 2015)
* Festivalul Național de Literatură „Discuția Secretă” (Ediția II în 2015)
* Festivalul de Literatură Zilele Doinaș (Ediția I în 2015)
* Festivalul de muzică americană și jazz
* Festivalul Internațional de Jazz
* Gala de Operă Open Air
* Festivalul Minorităților
* Târgul Meșterilor Populari
* Zilele Aradului - în luna august
* Festivalul Vinului — în septembrie/octombrie
* Festivalul internațional de muzică și dans „Ghiocelul de Argint”

=== Teatru ===
* [[Teatrul Clasic "Ioan Slavici"]]
* [[Teatrul de Marionete Arad]]
* [[Teatrul vechi din Arad|Teatrul Vechi]], sau Teatrul Hirschl

=== Muzică clasică ===
[[Filarmonica de Stat Arad]], etatizată în [[1948]], o dată cu venirea lui [[Nicolae Brânzeu]] la Arad, își va continua tradiția muzicală arădeană marcată în anul [[1833]] de înființarea celui de-al șaselea Conservator din [[Europa]], după cele de la [[Paris]], [[Praga]], [[Bruxelles]], [[Viena]] și [[Londra]].

=== Instituții de cultură ===
* [[Centrul Cultural Județean Arad]]
* [[Casa de Cultură a Municipiului Arad]]
* [[Biblioteca Județeană „A.D. Xenopol” Arad]]

== Media ==
=== Presa scrisă ===
Primul ziar tipărit la Arad a fost săptămânalul de limbă germană ''Arader Kundschaftsblatt'' în anul [[1837]], sub redacția lui Franz Schwester, care în 1840 începe tipărirea și variantei în limba maghiară, ''Aradi Hirdeto''. La 1 iulie 1848 apare săptămânalul ''Der Patriot'', publicat de Joseph Schmidt.<ref>[http://epa.oszk.hu/00000/00021/00009/0006-66.html Hirlapirodalmunk 1848–49-ben.]</ref>

Primul periodic arădean tipărit în limba română, a fost gazeta ''Speranța'', apărută între 1 februarie - 15 decembrie [[1869]]<ref>[http://www.history-cluj.ro/Istorie/anuare/AnuarBaritHistorica2007/14.M.Bedecean.Presa%20eclesiastica%20romaneasca.pdf Mihaela Bedecean - Presa ecleziastica românească din Transilvania în perioada 1850-1875]</ref> și ulterior între 10 ianuarie - 13 iunie [[1872]], periodic considerat ''„unica și prima foaie bisericească a românilor ortodocși din Ungaria și Ardeal”''<ref>{{Citat web |url=http://www.primariaarad.ro/arad.php?page=mass.html |accessdate=2013-03-09 |titlu=Istoria mass-mediei arădene |archive-date=2012-11-12 |archive-url=https://web.archive.org/web/20121112150141/http://www.primariaarad.ro/arad.php?page=mass.html |dead-url=yes }}</ref>. Mai târziu, în anul [[1877]], apare revista, ''Biserica și școala'', cu existență neîntreruptă până în 1948.
 
În 1897 apare ziarul [[Tribuna Poporului]], sub redacția lui [[Ioan Russu-Șirianu]], care în 1904 își schimbă numele în ''Tribuna'', iar în 1905 redactorul devine [[Sever Bocu]]. ''Tribuna'' fuzionează în 1912 cu ziarul [[Românul (ziar din Arad)|''Românul'']], înființat în 1911 ca organ de presă al [[Partidul Național Român din Ungaria și Transilvania|Partidului Național Român din Ungaria și Transilvania]].

În perioada 1916 - 1940, în Arad mai apar următoarele publicații literare: Pagini literare (1916), Genius (1924-1925), Salonul literar (1925-1926), Laboremus (1926), România literară (1930), Hotarul (1933-1940), Înnoirea (1937-1940) și Litera (1938-1939)<ref>{{Citat web |url=http://www.arad.info.ro/2012/04/29/presa-literara-aradeana-de-altadata/ |accessdate=2013-03-09 |titlu=Presa literară arădeană |archive-date=2012-07-01 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120701014740/http://www.arad.info.ro/2012/04/29/presa-literara-aradeana-de-altadata/ |dead-url=yes }}</ref>.

După revoluție, apar noi surse de informare, “Tribuna Aradului” (1990-1991), "Curierul Aradului" și "Libertatea Aradului" (1991-1997). În prezent, presa scrisă cuprinde o varietate de publicații: ''Jurnal Arădean'', cel mai vechi cotidian local, apărut în anul 1944, care a purtat succesiv denumirea de ''Patriotul'', ''Flacăra roșie'' și ''Adevărul'' (denumire schimbată la începutul anului 2008, prin decizie judecătorească în defavoarea ziarului ''Adevărul de București''). După anul 1990 mai apar și ''[[Arad Expres]]'', ''[[Observator Arădean]]'', ''Glasul Aradului'', ''Oglinda de Vest'', ''Realitatea'', ''Buletinul de Arad'', ''Ziarele Munca'', ''Piața Aradului'' și ''Informația Aradului'' acestora adăugându-se cotidianul de limba maghiară, ''Nyugati Jelen''. De-asemenea, a fost înființată [http://www.newsar.ro Agenția de Presă a Județului Arad NewsAr].

'''Reviste de cultură:'''
* ''ARCA'' - editată de Uniunea Scriitorilor (filiala Arad)
* ''Avancronica'' - lunar arădean de cultură și civilizație - editat de Casa de Cultură a Municipiului Arad
* ''[[Relief (revistă)]]'' - editată de Fundația Culturală ''Ioan Slavici''
'''Presa online:''' în ordine cronologică - Aradon, [http://www.newsar.ro NewsAr], Actualități Arad, Vestic, Arq, Live Arad, Special Arad, Arad24

=== Presa radiofonică ===
Presa radiofonică națională retransmite pe frecvențe locale programele naționale și locale de știri, divertisment și publicitate. Posturile de radio care emit la Arad, pe frecvențe locale sunt: 
* [[Europa FM]] (89,3 Mhz)
* [[Pro FM]] (92,1 Mhz)
* [[Magic FM]] (92,7 Mhz)
* [[Radio Trinitas]] (94,2 Mhz)
* [[Național FM]] (95,5 Mhz)
* [[Kiss FM]] (97,0 Mhz)
* [[Radio Arad]] (99,1 Mhz)
* [[Virgin Radio]] (99,8 Mhz)
* [[Alt FM]] (102,0 Mhz)
* [[Arad FM]] (102,9 Mhz)
* [[Digi FM]] (105,3 Mhz)
* [[Radio CNM]] AM (1602 Mhz)
* Joy FM (93,4 Mhz)

În Arad se recepționează toate radiourile SRR România, posturilor care emiț pe frecvențe naționale, cât și unele posturi de radio din Ungaria (Județele Bekes și Csongrad) și Serbia (Voivodina).

=== Televiziunea ===
Prima televiziune privată din Arad s-a înființat în 1990, numită TV Arad (TVA). Info TV, televiziune cu conținut propriu a fost cunoscută inițial sub denumirea "Intersat" (1994) și ulterior RCS până la adoptarea prezentului nume. Ulterior acesteia a apărut și West TV Regional, cu acoperire în 11 județe<ref>[http://www.cna.ro/IMG/pdf/Licente__regionale-cu_program_local_societati_04032013.pdf Consiliul Național al Audiovizualului - Lista licențe TV regionale 2013]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>. Totodată au apărut și televiziunile on-line Newsarad TV, Baricada TV și Goldiș TV, aceasta din urmă fiind prima televiziune universitară online din Vestul României. Studioul local Pro TV Arad transmite doar știri locale, reluând în rest programul național.

=== Edituri ===
După Revoluția din decembrie 1989 s-au remarcat edituri precum:
* Editura ''Fundației Culturale Ioan Slavici'' 
* Editura Mirador
* Editura ''Gutenberg Univers''

== Sport ==
{{col-start}}
{{col-2}}
* '''Fotbal'''
** [[FC UTA Arad]] - ''Bătrâna Doamnă'' a fotbalului românesc, cea mai titrată echipă din provincie după numărul de campionate naționale câștigate (6).
** [[CS Gloria CTP Arad]] - fondat în 1913, este unul dintre cele mai vechi cluburi de fotbal din România. În prezent evoluează în liga a IV-a.
** [[Banatul Sînnicolau Mic]] - liga a IV-a
** [[Atletico Arad]] - liga a V-a
** [[Olimpia Bujac]] - liga a V-a
* '''Baschet'''
** [[BC Univ. Goldiș ICIM Arad]] - campioana României de 9 ori, este una dintre cele mai titrate echipe de baschet din țară
** [[BC West Olympia Phoenix Arad]]
* '''Polo'''
** [[AMEFA Arad]]
* '''Rugby'''
** [[CS UAV Arad]]
* '''Tenis de câmp'''
**Competiții
***[[BRD Arad Challenger]]
*'''Volei'''
**[[UVVG Pro Volei]]
*'''Kaiac'''
**[[CSM Arad]]
{{col-2}}
* '''Escalada'''
** CZEA - Centrul Zonal Ecologic Arad
* '''Scufundări - SCUBA'''
** CZEA - Centrul Zonal Ecologic Arad
* '''Speologie'''
** CZEA - Centrul Zonal Ecologic Arad
* '''Lupte Greco-Romane'''
** C.S.S. Gloria Arad
** C.S."Astra" Arad
** Fundația Lupte Club Gloria Arad
* '''Judo'''
** CSM Gloria Arad
** Rapid Arad{{col-2}}
{{col-end}}

== Personalități ==
{{Articol principal|Lista personalităților din Arad}}
{|width="100%" align="center"|
|width="25%" valign="top"|
''Profesori'':
* [[Dimitrie Țichindeal]]
* [[Alexandru Gavra]]
* [[Anastasie Șandor]]
* [[Constantin Diaconovici Loga]]
* [[Caius Iacob]]
* [[Cantemir Rișcuția]]
* [[Nicolae Ștefu]]
* [[Cornelia Bodea]]
* [[Iosif Moldovan]]
''Laureați ai premiului Nobel'':
* [[Stefan Hell]]
''Oameni politici'':
* [[Emil-Livius-Nicolae Putin]]
* [[Ștefan Cicio Pop]]
* [[Sever Bocu]]
* [[Vasile Goldiș]]
* [[Ioan Suciu (avocat)|Ioan Suciu]]
* [[Ion Flueraș]]
* [[Ioan Russu-Șirianu]]
''Generali'':
* [[Piotr Tekeli]]
* [[Franz Rohr von Denta|Franz Rohr]]
''Lideri comunitari'' :
* [[Aron Chorin]]
|width="25%" valign="top"|

''Scriitori''
* [[Árpád Tóth]]
* [[Ioan Slavici]]
* [[Moise Nicoară]]
* [[Mircea V. Stănescu]]
* [[Vintilă Russu-Șirianu]]
* [[Ștefan Augustin Doinaș]]
* [[Mihai Beniuc]]
* [[Adam Müller-Guttenbrunn]]
* [[Mircea Micu]]
* [[Ioan Alexandru]]
* [[Mircea Mihăieș]]
* [[Gheorghe Schwartz]]
* [[Florin Bănescu]]
* [[Romulus Bucur]]
* [[Emil Șimăndan]]
* [[Viorel Gheorghiță]]
* [[Eginald Schlattner]]
* [[Horia Medeleanu]]

''Regizori''
* [[Géza von Cziffra]] (1900-1989)
| width="25%" valign="top" |
[[Fișier:Diploma St Aug Doinas.JPG|thumb|349x349px|[[Ștefan Augustin Doinaș]], Cetățean de Onoare al Aradului]]
|-
|}
{|width="100%" align="center"|
| width="25%" valign="top" |
''Actori''
* [[Mariana Buruiană]]
* [[Zoltan Lovas]]
''Pictori'' :
* [[Ivan Tabakovič]]
* [[Mihai Păcurar]]
* [[Cornelia Kocsis Josan]]
* [[Ioan Emil Kett-Groza]]
* [[Dacian Andoni]]
* [[Ladislau Babocsic|Ladislau Babocsik]]
* [[Francisc Baranyai]]
* [[Onisim Colta]]
* [[Adriana Chirița]]
* [[Iolanda Rosa]]
* [[Mihály Takács]]
|width="25%" valign="top"|

''Arhitecți'' : 
* [[Lajos Szántay]]
* [[Milan Tabacovici]]
* [[Silvestru Răfiroiu]]
* [[Miloș Cristea]]

''Sculptori'' :
* [[Delia Brândușescu]]
* [[Ioan Tolan]]
* Ferdinand Rosa

''Compozitori'':
* [[Ion Vidu]]
* [[Nicolae Brânzeu]]
* [[Sabin Drăgoi]]
* [[Emil Monția]]
| width="25%" valign="top" |
*

''Sportivi'' :
* [[Sorin Babii]] - tir, [[campion olimpic]]
* [[Emilia Eberle]] - gimnastă, medaliată olimpică
* [[Daniela Dodean]] - tenis de masă
* [[Monica Brosovszky]] - baschetbalistă
* [[Iosif Petschovschi]] - fotbalist
* [[Ladislau Bonyhádi]] - fotbalist
* [[Zoltan Farmati]] - fotbalist
* [[Gheorghe Vaczi]] - fotbalist
* [[Ladislau Brosovszky]] - fotbalist
* [[Flavius Domide]] - fotbalist
* [[Mircea Axente (UTA)|Mircea Axente]] - fotbalist
* [[Mircea Petescu]] - fotbalist
* [[Helmuth Duckadam]] - fotbalist, portar
* [[Marcel Coraș]] - fotbalist
* [[Emeric Jenei]] - fotbalist și antrenor
*Bakos Stefan - fotbalist si antrenor
|}

== Relații externe ==
{{col-start}}
;Orașe înfrățite:
* [[Fișier:Flag of Serbia.svg|20px|Serbia]] [[Zrenjanin]], din [[Serbia]]
* [[Fișier:Flag of Israel.svg|20px|Israel]] '''Atlit (עַתְלִית)''', '''Giv'atayim (גִּבְעָתַיִם‎)''', din [[Israel]]
* [[Fișier:Flag of the People's Republic of China.svg|20px|China]] [[Fushun]], din [[China]]
* [[Fișier:Flag of Hungary.svg|20px|Ungaria]] [[Gyula]], [[Hódmezővásárhely]], [[Pecs]], cu sectorul XII (Hegyvidék) din [[Budapesta]], din [[Ungaria]] {{col-2}}
;Orașe partenere:
* [[Fișier:Flag of England.svg|20px|Anglia]] [[Kirklees]], din [[Anglia]] (Regatul Unit)
* [[Fișier:Flag of Germany.svg|20px|Germania]] [[Ditzingen]], [[Würzburg]], din [[Germania]] 
* [[Fișier:Flag of Slovakia.svg|20px|Slovacia]] [[Trenčín]], din [[Slovacia]]
* [[Fișier:Flag of Hungary.svg|20px|Ungaria]] [[Tatabánya]], din [[Ungaria]]
{{col-end}}

== Imagini ==
<gallery>
Fișier:Aradscoala32434.JPG|Școala în limba română pentru fete, mai târziu Internatul diecezan de fete, de la inceputul sec. XX - Spital TBC, in prezent una din cladirile Episcopiei Arad
Fișier:Arad, socha na náměstí Piaţa Pompierlor.jpg|Parcul Reconcilierii din Arad
Fișier:Arad4.jpg|[[Catedrala Sfântul Anton de Padova din Arad|Catedrala „Sfântul Anton de Padova”]], edificată în anul 1904 în stilul [[renaşterea|renascentist]]
Fișier:Biserici-si-manastiri-sfanta-treime-centru-arad-small.jpg|Catedrala ortodoxă „Sfânta Treime”
Fișier:TheaterArad.jpg|[[Teatrul Clasic ”Ioan Slavici”]], inaugurat în anul 1874
Fișier:Arad- Belvaros.jpg|[[Palatul Administrativ din Arad]], în nocturnă
Fișier:Aradcapelademian.jpg|Capela Demian-Bocu (construită în 1932) din Cimitirul Eternitatea
</gallery>

== Vezi și ==
* [[Lista primarilor Aradului]]
* [[Listă de clădiri din Arad]]
* [[Listă de episcopi ai Aradului]]
* [[Listă de personalități din orașul Arad]]

== Bibliografie ==
* Horia Medeleanu - ''Aradul între mit și adevăr istoric'', Editura Concordia, Editura Flacăra Roșie, 2010, ISBN 978-973-1745-70-1
* Gheorghe Lanevschi, ''Aradul vremurilor de mult apuse 1843-1914'', Editura Polis, Cluj, 2005, ISBN 973 834156 6
* Ujj Janos, Lanevschi Gheorghe, ''„ARAD - patrimoniul cultural construit”'', Editura Brumar Timișoara
* Lanevschi Gheorghe, Újj János, ''Arad - patrimoniul cultural construit - the heritage'', Editura Brumar, ediția I, 2007, ISBN 978-973-602-261-6; ediția a II-a, 2008, ISBN 978-973-602. Foto: Bodo Gavril, Bodo Iudita
* ''ARAD, monografia orașului de la începuturi până la 1989'', Editura NIGREDO, 1999, ISBN 973-99246-4-6

== Lectură suplimentară ==
* ''Arad, mic îndreptar turistic'', I. Voledi, Editura Meridiane, 1966

== Note ==
<references />

== Legături externe ==
{{commonscat|Arad, Romania}}
{{Wikitravel|Arad}}
{{Portal|Banat}}
* [http://www.primariaarad.ro/ Primăria Arad]
* [http://www.harta-turistica.ro/map3.php?ID=21&harta=Arad Harta interactivă Arad]

'''''Imagini'''''
* [http://aradcity.blogspot.com/ Imagini vechi din Arad]

'''''Etnografie'''''
* [http://monumente-etnografice.cimec.ro/muzee-in-aer-liber.asp?Tip=&JUD=&ZON=117&ETN= Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România] (zona etnografică Arad)

{{Orașe din Arad}}
{{Reședințe de județ din România}}
{{Cele mai populate orașe ale României}}
{{DN7}}

{{Control de autoritate}}

‎

[[Categorie:Localități urbane din județul Arad|Arad]]
[[Categorie:Municipii din România|Arad]]
[[Categorie:Arad| ]]
[[Categorie:Localitate-martir din România|Arad]]