Apă stătătoare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Lac montan

Apă stătătoare se numește o întindere de apă imobilă în unele părți ale unui curs de apă, lac sau altă formație acvatică[1] (depresiuni, respectiv în bălți, mlaștini etc.[2])-

Deoarece o apă stătătoare, complet imobilă, sau o apă având o mișcare foarte lentă, suferă de obicei de un deficit de oxigen, ea mai poartă și denumirea de apă moartă.[3]

Alimentarea apei stătătoare este un proces prin care apa stătătoare primește noi volume de apa. Se deosebesc următoarele procese[4]:

  • alimentare superficială (prin scurgere de suprafață):
    • pluvială (din ploi),
    • nivală (din zăpezi),
    • pluvio-nivală (din ploi și zăpezi),
    • glaciară (din ghețari).
  • alimentare subterană (din ape subterane).

Note[modificare | modificare sursă]