Sari la conținut

Antonín Dvořák

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Antonín Dvořák
Date personale
Nume la naștereAntonín Leopold Dvořák Modificați la Wikidata
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Nelahozeves, Țările Coroanei Boeme, Imperiul Austriac[5][6][7][8] Modificați la Wikidata
Decedat (62 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Praga, Austro-Ungaria[9] Modificați la Wikidata
Înmormântatcimitirul Vyšehrad[10][11] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (accident vascular cerebral) Modificați la Wikidata
PărințiFrantišek Dvořák[*][[František Dvořák ((1814-1894))|]]
Anna Dvořáková[*][[Anna Dvořáková ((1820-1882))|]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAnna Dvořáková[*] Modificați la Wikidata
Număr de copii9 Modificați la Wikidata
CopiiOtilie Suková[*]
Otakar Dvořák[*][[Otakar Dvořák (Czech bank clerk (1885–1961), son of Antonína Dvořák)|]]
Magdalena Dvořáková[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Boemiei
 Cisleithania Modificați la Wikidata
Religiecatolicism[12] Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor de muzică clasică[*]
organist[*][[organist (musician who plays any type of organ)|]]
profesor universitar
dirijor
muzicolog[*]
violonist
violist[*][[violist (person who plays the viola (braccio))|]]
compozitor
profesor
pianist
profesor de muzică[*]
virtuoz Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiNew York[13]
Olomouc[14]
Cholina[*][[Cholina (village in Olomouc District of Olomouc region)|]][14]
Kroměříž[14] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba cehă[1][15] Modificați la Wikidata
StudiiVarhanická škola v Praze[*][[Varhanická škola v Praze (school for church musicians in Bohemia)|]]  Modificați la Wikidata
Gen muzicalmuzică clasică
operă  Modificați la Wikidata
Instrument(e)orgă
pian
vioară
violă  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul Coroanei de Fier[*]
Čestný doktorát Univerzity Karlovy[*][[Čestný doktorát Univerzity Karlovy |]]
Ordinul Coroana de Fier
Honorary Member of the Royal Philharmonic Society[*][[Honorary Member of the Royal Philharmonic Society (honorary membership, awarded by the Royal Philharmonic Society in London (1826-))|]] ()[16]  Modificați la Wikidata
Discografie
Înregistrări notabileSymphony No. 9[*][[Symphony No. 9 (symphony by Antonín Dvořák)|]][17]
Stabat Mater[*]
Svatá Ludmila[*][[Svatá Ludmila (oratorio composed by Antonín Dvořák)|]]
Requiem[*][[Requiem (Funeral mass for soloists, choir and orchestra, composed in 1890 by Antonín Dvořák.)|]]
Te Deum[*]
Alfred[*][[Alfred (heroic opera by Antonín Dvořák)|]]
Vanda[*][[Vanda (opera by Antonín Dvořák)|]]
Dimitrij[*][[Dimitrij (opera by Antonín Dvořák)|]]
Jakobín[*][[Jakobín (opera by Antonín Dvořák)|]]
Rusalka
Armida[*][[Armida (opera by Antonín Dvořák)|]]
Concertul pentru violoncel
Slavonic Dances[*][[Slavonic Dances (cycle of 16 piano pieces by Antonín Dvořák)|]]
Symphony No. 8[*][[Symphony No. 8 (symphony by Antonín Dvořák)|]]
String Quartet No. 12[*][[String Quartet No. 12 (string quartet by Antonín Dvořák)|]]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online

Antonín Dvořák (n. , Nelahozeves, Țările Coroanei Boeme, Imperiul Austriac – d. , Praga, Austro-Ungaria) a fost un compozitor de muzică cultă, originar din regiunea Boemia din Cehia.

Antonin Dvorak s-a născut la data de 8 septembrie 1841 în satul Nehalozeves, așezat pe malul Vltavei, în apropiere de Praga. Ca fiu al unui măcelar-cafegiu, a deprins primele îndeletniciri ale meseriei de la tatăl său, iar primele noțiuni muzicale le va învăța de la organistul orașului Zlonice.[18] Tatăl viitorului compozitor avea un han țărănesc, iar mama lui era în serviciul unei familii princiare, pe nume Lobkowitz, din apropierea satului natal.[19]

Antonin va crește în ambianța atmosferei de la țară și din fragedă copilărie va cânta împreuna cu copiii țăranilor melodiile populare și va deprinde cântările bisericești în biserica satului. Este atras de dansurile tinerilor de la țară, iar acest lucru îi va influența definitiv tehnica compoziției de mai târziu, ce-l va face celebru în întreaga lume.

Unul dintre primii lui profesori de muzică, Josef Spitz, organist de meserie, îl va învăța să cânte la vioară și, nu după mult timp, Antonin la vârsta de 8 ani va intra în mica orchestră de pe lângă hanul tatălui său.[19]

După ce va termina stagiul școlar în satul natal, în anul 1853 va fi găzduit de unchiul său în orășelul Zlonice unde va studia pianul, vioara și viola precum și teoria muzicii și canto coral cu profesorul Antonin Liechmann (1808-1879). Despre acest profesor compozitorul își va amintii cu drag pe tot parcursul vieții, mai cu seamă că acesta îl va iniția în aprofundarea tradițiilor naționale muzicale ale Cehiei.

Profesorul Liechmann, angajat în munca de culegere și de notare a cântecelor populare, a observat talentul tânărului Antonin, care sub îndrumarea sa făcea progrese remarcabile. Tânărul Dvorak va compune primele piese instrumentale, scrise în cea mai mare parte pe teme melodice populare și de dans cehe, pe care compozitorul de mai târziu le-a îndrăgit toată viața.

Antonin Dvořák a lăsat 189 de lucrări muzicale.

Catalogul lucrărilor lui Dvořák după numărul opusului este destul de confuz. Unele lucrări au două sau chiar trei numere diferite, ordinea cronologică nu este întotdeauna respectată, iar unele lucrări nu au număr. Prin urmare, este de preferat să se adopte nomenclatura propusă de Jarmil Burghauser.

Cămășile de nuntă, opus 69 (Premiera în 27 august 1885 la Plzeň)[20]

Muzică simfonică

[modificare | modificare sursă]
  • Două serenade:
Serenada nr.1 pentru coarde în mi major, B. 52 (op. 22, 1875)
Serenada nr.2 pentru suflători, violoncel și contrabas în re minor, B. 77 (op. 44, 1878)
  • Nouă simfonii:
Simfonia nr.1 în minor„Clopotele din Zlonice”, B. 9 (op. 3, 1865)
Simfonia nr.2 în si bemol major, B. 12 (op. 4, 1865)
Simfonia nr.3 în mi bemol major, B. 34 (op. 10, 1873)
Simfonia nr.4 în re minor, B. 41 (op. 13, 1874)
Simfonia nr.5 în fa major, B. 54 (op. 76, 1875)
Simfonia nr.6 în re major, B. 112 (op. 60, 1880)
Simfonia nr.7 în re minor, B. 141 (op. 70, 1884-85)
Simfonia nr.8 în sol major, B. 163 (op. 88, 1889)
Simfonia nr.9 în mi minor „din Lumea Nouă”, B. 178 (op. 95, 1893)
  1. 1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „Antonín Dvořák” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  2. 1 2 Andrew Bell. „Antonin Dvorak” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
  3. 1 2 „Antonín Dvořák” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
  4. 1 2 „Antonin Leopold Dvorak” (în engleză). Internet Broadway Database. LCCN 2002563812. Wikidata Q31964. Accesat în .
  5. Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  6. „Národní autority České republiky”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
  7. „Students of the Universities of Prague 1882–1945”. Students of the Universities of Prague 1882–1945[*]. Wikidata Q102399391.
  8. „Archivio Storico Ricordi”. Wikidata Q3621644. Accesat în .
  9. „Archiv hl. m. Prahy, Matrika zemřelých u sv. Štěpána, sign. ŠT Z13, s. 172”. Wikidata Q105319160.
  10. „Antonín Dvořák” (în engleză). BillionGraves[*]. Wikidata Q37774202.
  11. „Antonín Dvořák” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056. Accesat în .
  12. https://www.lhoteckafarnost.cz/clanky/Antonin-Dvorak-a-zboznost-Buh-laska-vlast-Vystava-predstavuje-Antonina-Dvoraka-jako-hluboce-vericiho-cloveka.html. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  13. Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  14. 1 2 3 „regionální databáze Knihovny města Olomouce” (în cehă). Wikidata Q130368343. Accesat în .
  15. „Antonín Dvořák”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
  16. „Royal Philharmonic Society Website”. Wikidata Q131495838. Accesat în .
  17. http://www.antonin-dvorak.cz/nahravky/orchestralni-skladby. Accesat în . Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  18. Marc Vignal & Antoine Golea (). Dicționar de Mari Muzicieni. Univers Enciclopedic Gold, București. p. 154.
  19. 1 2 Dvorac, Antonin (). Viața în imagini. Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R.P.R, București. p. 4.
  20. Melville-Mason, Graham; Simeone, Nigel (). Supraphon. Oxford Music Online. Oxford University Press.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]