Sari la conținut

Anne de York, Ducesă de Exeter

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Anne de York, Ducesă de Exeter
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Fotheringhay⁠(d), North Northamptonshire⁠(d), Anglia, Regatul Unit Modificați la Wikidata
Decedată (36 de ani) Modificați la Wikidata
Mechelen, Senioria Mechelen, Belgia Modificați la Wikidata
Cauza decesuluisindrom puerperal[*]​ Modificați la Wikidata
PărințiRichard Plantagenet[1]
Cecily Neville, Ducesă de York[1] Modificați la Wikidata
Frați și suroriElizabeth of York, Duchess of Suffolk[*][[Elizabeth of York, Duchess of Suffolk (English noblewoman)|​]][1]
Margareta de York[1]
Edmund, Earl of Rutland[*][[Edmund, Earl of Rutland (English earl)|​]]
Richard al III-lea al Angliei[1]
Eduard al IV-lea al Angliei[1]
George Plantagenet, 1st Duke of Clarence[*][[George Plantagenet, 1st Duke of Clarence (Third son of Richard Plantagenet, 3rd Duke of York, and Cecily Neville, and the brother of English Kings Edward IV and Richard III (1449-1478))|​]][1] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuHenry Holland, al 3-lea Duce de Exeter[*]​ ()[1]
Thomas St. Leger[*][[Thomas St. Leger (British noble)|​]][1] Modificați la Wikidata
CopiiAnne St Leger[*][[Anne St Leger (English baroness)|​]][1]
Anne de Holand[*][[Anne de Holand ((c. 1455-1475); first wife of Thomas Grey, 1st Marquess of Dorset)|​]][1][2] Modificați la Wikidata
Religiecatolicism Modificați la Wikidata
Ocupațiearistocrat Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriducesă[*]​
Familie nobiliarăCasa de York
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Anne de York, Ducesă de Exeter, numită și Anne Plantagenet (n. , Fotheringhay⁠(d), North Northamptonshire⁠(d), Anglia, Regatul Unit – d. , Mechelen, Senioria Mechelen, Belgia), a fost primul copil al lui Richard Plantagenet, al III-lea Duce de York și Cecily Neville. Astfel, ea a fost sora cea mai mare a regilor Edward al-IV-lea (1461-1483) și Richard al III-lea (1483-1485) și a lui Edmund, Conte de Rutland, Elisabeta de York, Ducesă de Suffolk, Margareta, Ducesă de Burgundia și a lui George Plantagenet, primul Duce de Clarence.

Căsătorii și copii

[modificare | modificare sursă]

Anne s-a căsătorit de două ori și a divorțat de primul ei soț.

Prima căsătorie

[modificare | modificare sursă]
Stema lui Henry Holland, al 3-lea duce de Exeter: Anglia, o bordură cu Franța

În 1447, la vârsta de opt ani, Anne a fost căsătorită cu Henry Holland, al 3-lea Duce de Exeter (1430-1475). În timpul Războiului celor Două Roze, Exeter s-a aliat cu Casa de Lancaster împotriva familiei soției sale, Casa de York. Exeter a fost comandant la marile victorii lancastriene la Bătălia de la Wakefield și la a doua Bătălie de la St. Albans. De asemenea, el a fost comandant la înfrângerea lancastrienilor la bătălia de la Towton. A fugit în Regatul Scoției după luptă, apoi s-a alăturat Margaretei de Anjou în exilul ei în Franța, regina consoartă a regelui lancastrian Henric al VI-lea. La 4 martie 1461, fratele mai mic al Annei, Eduard, Duce de York, a fost declarat la Londra regele Eduard al IV-lea. Exeter a fost condamnat la moarte, dar noul rege i-a dat moșiile lui Anne și dreptul la moștenire fiicei lor, Anne Holland. Anne și Exeter s-au separat în 1464 și au divorțat în 1472. În timpul restaurării lui Henric al VI-lea, Anne a rămas loială fratelui său Edward și, în ceea ce pare a fi fost singura ei intervenție în politică, a lucrat din greu pentru a-l convinge pe fratele ei, George, Duce de Clarence, să abandoneze cauza lancastriană. Dacă nu chiar hotărâtoare, argumentele ei au avut cu siguranță un anumit efect și astfel ea a jucat un rol în restaurarea lui Eduard.

Cu Ducele de Exeter, Anne a avut o fiică, Anne Holland (1461[3] - între 26 august 1467 și 6 iunie 1474), care s-a căsătorit în octombrie 1466[4] la Palatul Greenwich cu Thomas Grey, primul Marchiz de Dorset, fiul lui Elizabeth Woodville (ulterior regina lui Eduard al IV-lea) cu primul ei soț. Lady Dorset a murit cândva între 26 august 1467 și 6 iunie 1474 fără copii. Ulterior, Grey s-a căsătorit cu Cecily Bonville, a 7-a Baronesă Harington, o altă tânără moștenitoare bogată, cu care a avut copii[5].

A doua căsătorie

[modificare | modificare sursă]
Stema lui St Leger[6]

Anne s-a căsătorit pentru a doua oară în circa 1474 cu Thomas St. Leger (c.   1440 – 1483), loial cumnatului său, regele Eduard al IV-lea (1461-1483). Thomas a luat parte la tentativa de rebeliune a Ducelui de Buckingham împotriva fratelui mai mic al regelui Eduard și eventual succesor, regele Richard al III-lea (1483-1485), pentru eșecul căreia a fost executat în 1483. Dar Regele Eduard al IV-lea extinsese în 1467 dreptul la majoritatea pământurilor fostului Duce de Exeter către sora sa Anne și orice moștenitori ai corpului ei. Astfel, dacă Anne se recăsătorea, viitorii copii puteau moșteni averea ei.

Anne a murit dând naștere singurei sale fiice cu Thomas, Anne St. Leger (14 ianuarie 1476 – 21 aprilie 1526), care a devenit astfel moștenitoarea moșiilor primului soț al mamei sale, Henry Holland[7]. S-a căsătorit cu George Manners, al 11-lea Baron de Ros și a fost mama favoritului regal Thomas Manners, primul Conte de Rutland.

Deces și înmormântare

[modificare | modificare sursă]

Anne a murit și a fost înmormântată pe 1 februarie 1476 în St. Leger Chantry, care formează transeptul nordic al Capelei Sf. Gheorghe de la Castelul Windsor, fondată în 1481 de soțul ei[8], „cu doi preoți cântând pentru totdeauna”. Ulterior, această secțiune a fost numită Rutland Chantry în onoarea ginerelui său, George Manners, al 11-lea Baron de Ros (a cărui efigie, alături de cea a soției sale, Anne St Leger, se află aici), tatăl lui Thomas Manners, primul Conte de Rutland . O placă de aramă monumentală în amintirea Annei de York și a soțului ei, Sir Thomas St Leger, este amplasată pe peretele de est și este înscrisă astfel:

„Wythin thys Chappell lyethe beryed Anne Duchess of Exetur suster unto the noble kyng Edward the forte. And also the body of syr Thomas Sellynger knyght her husband which hathe funde within thys College a Chauntre with too prestys sy’gyng for ev’more. On whose soule god have mercy. The wych Anne duchess dyed in the yere of oure lorde M Thowsande CCCCl xxv”

Genealogie

[modificare | modificare sursă]
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
8. Edmund de Langley, primul Duce de York
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
4. Richard de Conisburgh, al 3-lea Conte de Cambridge
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
9. Isabella de Castile
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
2. Richard de York, al 3-lea Duce de York
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
10. Roger Mortimer, al 4-lea Conte de March
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
5. Anne de Mortimer
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
11. Alianore Holland
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
1. Anne de York, Ducesă de Exeter
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
12. John Neville, al 3-lea Baron Neville de Raby
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
6. Ralph Neville, primul Conte de Westmorland
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
13. Maud Percy
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
3. Cecily Neville
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
14. John de Gaunt, primul Duce de Lancaster
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
7. Joan Beaufort
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
15. Katherine Swynford
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c d e f g h i j k Kindred Britain 
  2. ^ The Peerage 
  3. ^ Oxford, Bodleian Library MS Digby 57, f. 2*r
  4. ^ Cawley 2011, Earls of Kent.
  5. ^ Ross, Charles Derek (1974). Edward IV. Berkeley and Los Angeles: University of California Press. p.336
  6. ^ Debrett's Peerage, 1968, p.365, St Leger, Earl of Doneraile
  7. ^ Ross 1997, pp. 336-337.
  8. ^ Archives Blog (în engleză), College of St George 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anne_de_York,_Ducesă_de_Exeter&oldid=15603001