Anna Lopukhina

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Anna Petrovna Lopukhina
Princess Anna Gagarina (1777-1805) by Jean-Louis Voille.jpg
Anna Lopukhina-Gagarina, portret de Jean-Louis Voille
Date personale
Născută8 octombrie 1777(1777-10-08)
Imperiul Rus[1] Modificați la Wikidata
Decedată (27 de ani)
Torino, Regatul Sardiniei Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăLazarev Cemetery[*] Modificați la Wikidata
PărințiPyotr Vasilyevich Lopukhin[*] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuPavel Gavrilovich Gagarin[*] Modificați la Wikidata
Naționalitaterusă
CetățenieFlag of Russia.svg Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Activitate
Cauza decesuluituberculoză  Modificați la Wikidata
Partener(ă)Pavel I al Rusiei  Modificați la Wikidata
PremiiOrder of the Saint John of Jerusalem[*]

Prințesa Anna Petrovna Lopukhina (rusă Анна Петровна Лопухина) (8 noiembrie 1777 – 25 aprilie 1805) a fost metresa împăratului Pavel I al Rusiei. În 1798, ea a înlocuit-o pe Caterina Nelidova ca maîtresse-en-titre.[2]

Familie[modificare | modificare sursă]

Anna Petrovna Lopukhina a fost fiica lui Piotr Vasilievici Lopukhin, care aparținea uneia dintre cele mai vechi familii nobile ruse. Eudoxia Lopukhina, membră a familiei Lopukhin, fusese soția țarului Petru cel Mare.

Metresă regală[modificare | modificare sursă]

Viața ei s-a schimbat în ziua în care Pavel a pus ochii pe ea în timpul balului din 1796.[3] Atenția lui față de fată a fost observată de facțiunea de la curte care spera s-o folosească ca remediu împotriva influenței împărătesei Maria Feodorovna. Împăratului i s-a spus că fata s-a îndrăgostit fără speranță de el și era pe punctul de a se ucide. Când Pavel a ordonat familiei ei s-a aducă la Sankt Petersburg, împărăteasa a încercat să intervină și a trimis o scrisoare furiosă la Lopukhina spunindu-i să stea acasă. Scrisoarea a fost interceptată și prezentată împăratului în lumina cea mai nefavorabilă, creându-se astfel o ceartă între soți și asigurând ascendență Lopukhinei la curte.

După ce Anna a fost adusă în capitală, împăratul l-a numit pe tatăl ei procuror general[4] și i-a acordat titlul de prinț. Anna însăși a primit ordinul Sfântului Ioan.

La insistențele lui Pavel, traducerea numelui ei ebraic - "har" - a fost dat navelor de război și înscris pe standardele poliției imperiale. Influența Lopukhinei asupra caracterului irascibil al țarului a fost considerată benefică deși atenția constantă a împăratului părea inoportună într-o asemenea măsură încât în 1799 ea i-a cerut permisiunea să se căsătorească cu un prieten din copilărie, prințul Pavel Gagarin. După acceptul împăratului, Gagarin a fost rechemat din armata lui Alexander Suvorov acre pe atunci se lupta în Italia și nunta a avut loc la 11 ianuarie 1800. Mariajul a fost numai pentru a o proteja pe Anna de răutățile publice.[5]

Un an mai târziu, împăratul a fost ucis și familia Gagarin a plecat la Torino, Prințul Gagarin fiind numit ambasador. Mariajul lor a rămas unul de conveniență și se pare că el a avut puține motive de durere atunci când ea a murit de tuberculoză în 1805, la numai 28 de ani. Trupul Annei a fost adus înapoi în capitala rusă, unde mormântul ei poate fi văzut la biserica Sf Lazăr.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Union List of Artist Names, , accesat în  
  2. ^ Wortman, Richard S. (). Scenarios of Power: Myth and Ceremony in Russian Monarchy from Peter the Great to the Abdication of Nicholas II. Chapter 5: Princeton University Press. p. 94. ISBN 0691123748. 
  3. ^ Erofeev, Victor (). Russian beauty. Viking Adult. p. 172. ISBN 0670836060. 
  4. ^ Wortman, Richard (). Scenarios of Power: Myth and Ceremony in Russian Monarchy from Peter the Great to the Abdication of Nicholas II. Chapter 5: Princeton University Press; Abridged edition. p. 91. ISBN 0691123748. 
  5. ^ Troyat, Henri (). Alexander of Russia: Napoleon's Conqueror. Grove Press. p. 44. ISBN 0802139493.