Sari la conținut

Libelulă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Anisoptera)
Libelulă

Sympetrum flaveolum
Clasificare științifică
SupradomeniuBiota
SupraregnEukaryota
RegnAnimalia
SubregnEumetazoa
InfraregnProtostomia
ÎncrengăturăArthropoda
SubîncrengăturăHexapoda
ClasăInsecta
SubclasăPterygota
InfraclasăPalaeoptera
SupraordinOdonatoptera
OrdinOdonata
Subordin
Anisoptera[1][2][3]
Sélys-Longch., 1854

Libelula (Anisoptera), insectă prădătoare caracterizată printr-un corp alungit, zbor agil și două perechi de aripi membranoase aproximativ egale. Ea trăiește sub apă cea mai mare parte a vieții sale, ca nimfă.

Speciile și cele două subordine

[modificare | modificare sursă]
Libelula obișnuită damselfly cu coadă albastră („Ischnura heterosticta”)

Ordinul Odonata este divizat în două subordine, libelula dragonfly (subordin Anisoptera;dragon=engl.zmeu; balaur), care-și ține aripile întinse în stare de repaus și libelula damselfly (subordin Zygoptera, damsel=engl domnișoară, fecioară), care-și ține aripile împreunate deasupra corpului. La ambele ordine aripile nu pot fi decuplate și strânse ca la majoritatea insectelor.

Aproape 5900 de specii sunt cunoscute.

Libelulele pot fi găsite în toate regiunile temperate și tropicale ale lumii, în apropierea lacurilor, bălților și râurilor.

Cele mai multe specii de libelule din zonele temperate au între 5–8 cm, dar anvergura aripilor la unele specii tropicale poate atinge 20 cm. Cea mai mare libelulă cunoscută avea o anvergură de 74 cm.[4]

Libelulă
Libelulă din Tsumeb, Namibia (Trithemis kirbyi)

Libelulele pot avea culori foarte diverse, astfel ele pot fi negre, gri, albastre, roșii, galbene, roz, verzi, violet, etc. Nimfa de libelulă nu este colorată, ea capătă culoare la câteva zile după ce a ieșit din apă. Unele libelule își modifică culoarea pe masura trecerii timpului. La unele specii femelele iau culoarea masculilor în timp.[5]

În mod normal libelula dragonfly zboară cu 10 mp/h iar cele mai rapide ating 25-30mp/h. Libelule damselfly zboară în general mai lent.[5] Unele specii de libelulă zboară în roiuri iar unele specii migrează.[5]

Dezvoltarea libelulelor

[modificare | modificare sursă]
Libelula „Anax imperator”
A baby dragonfly
Nimfă de libelulă
Larvă de libelulă
Momentul ieșirii complete din larvă (Anax imperator)

Cele mai multe libelule pur și simplu își lasă să cadă ouăle pe suprafața apei, le atașează de tulpinile plantelor acvatice sau le depun în noroi. Libelulele damselfly și câteva libelule dragonfly își depun ouăle într-o fantă pe care o fac în tulpina plantelor la suprafața sau sub nivelul apei.
Ouăle se transformă în nimfe care-și petrec întreaga viață în întregime sub apă, hrănindu-se cu animale acvatice. Ele respiră cu ajutorul unor trahee aflate la capătul abdomenului.[6][7] Unele nimfe de libelule așteaptă nemișcate și atacă prada în trecere cu o viteză și o precizie incredibile. Nimfele pot scăpa de prădători folosind mușchii din partea inferioară a abdomenului care lasă să intre și să iasă apa, ceea ce determină propulsia rapidă în față.[6][8][9] Nimfa de dragonfly trăiește de la șase luni la cinci ani, în funcție de temperatura apei și de cantitatea de hrană. Ea năpârlește de zece sau de mai multe ori. Ambele tipuri de libelulă trec printr-o metamorfoză incompletă în timpul dezvoltării lor. Nimfele de damselfly sunt în general mai alungite, mai subțiri decât nimfele de dragonfly. Nimfa iese din apă primăvara, în special noaptea[6] chiar înainte de ultima năpârlire și devine adult înaripat.
Adultul de dragonfly trăiește de la una la două luni în regiunile temperate și până la un an la tropice. Libelula damselfly trăiește până la 43 de săptămâni.

Ochiul libelulei

Libelulele ambelor ordine sunt importante în țesătura trofică a râurilor, lacurilor și bălților . Nimfele de libelulă se hrănesc în mod normal cu nevertebrate[10], alte libelule iar unele specii pot mânca uneori peștișori[11] sau mormoloci. Ele au o buză inferioară mobilă (labium, numită și ,,the mask"), înzestrată la capăt cu clești, cu care-și înhață prada.[6][8] Adulții consumă mari cantități de țânțari, musculițe, alte libelule[5] și alte mici insecte zburătoare dar pot mânca și greieri[12] sau fluturi.[5][13]. Dușmanii naturali ai libelulei adulte sunt păsările[5][14], păianjenii[5][15], broaștele[5], libelulele mai mari[5] sau chiar șopârlele.[16] iar pentru nimfe, care trăiesc sub apă, dușmanii sunt peștii, broaștele și alte nevertebrate marine.[5]

Adultul are ochi mari, care îi permit să vadă în aproape toate direcțiile. Libelula are și două antene minuscule, dar ea se bazează în principal pe văzul său foarte bine dezvoltat.[5]

Reproducerea libelulelor masculi

[modificare | modificare sursă]
Acuplarea la libelule

Libelulele mascul sunt cunoscute pentru comportamentul lor teritorial. Masculul patrulează o zonă așteptând trecerea unei femele și va vâna masculii intruși care apar în zonă. Masculul își va transfera sperma din organul său genital, aflat la capătul abdomenului, unui receptacul special aflat pe al doilea segment abdominal, lângă torace. Când o femelă va intra pe teritoriul său, el o va urmări, se va așeza peste ea și o va înhăța de sub gât cu organele sale speciale din capătul cozii. Atunci femela va aduce în contact capătul abdomenului ei cu receptaculul masculului pentru a primi sperma. Perechea poate rămâne în această poziție legată un timp și poate chiar zbura un timp în această poziție.[4][6][7]

1. Encarta Premium 2006

2. Enciclopedia Britanică http://www.britannica.com/EBchecked/topic/170810/dragonfly

3. Columbia Encyclopedia http://www.encyclopedia.com/topic/dragonfly.aspx#1

4. The Gale Encyclopedia of Science http://www.encyclopedia.com/topic/Dragonflies.aspx

5. http://www.british-dragonflies.org.uk/faq Arhivat în , la Wayback Machine.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  1. http://www.youtube.com/watch?v=Ezq_JWd1Sd8
  2. http://www.youtube.com/watch?v=StdLtePEuF0

Galerie Fotografii

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]