Andrei Popa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Andrei Popa
Date personale
Născutanii 1790 Modificați la Wikidata
Oltenia, România Modificați la Wikidata
Decedat (28 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Seaca, România Modificați la Wikidata
CetățenieȚara Românească[*] Modificați la Wikidata
OcupațieHaiduc[*] Modificați la Wikidata

Andrei Popa (sau Andrii Popa) este un haiduc originar din Seaca, județul Olt, se alătură lui Iancu Jianu și atacă Vidinul și Plevna. Ceata lui avea sarcina să recupereze din seraiul pașalei și din seraiul vânzătorilor de cadâne, cele câteva zeci de fete furate de turci. Numai că Andrii Popa nu se poate hotărî și încarcă toate cadânele găsite, peste 500, în mai multe căruțe și le trece Dunărea în Oltenia. Aici, fetelor pământului le dă drumul la casele lor, apoi le vinde pe celelalte ca neveste la oameni, erau frumoase și supuse așa că aveau destulă căutare. Prețurile depindeau de mușteriu, de la prețuri mai mult simbolice, o șa, o armă, până la sume bune de bani. Trece chiar munții în Transilvania cu peste o sută de cadâne, care îi rămăseseră și le vinde și pe ele ca neveste în satele de munte locuite de români.

Tot despre aceasta întâmplare; după 3-4 ani, un velpașa și oameni ai domniei vin să caute cadânele, promițând că vor fi libere să plece unde vor, dar cele câteva zeci pe care reușesc să le afle din vorba în vorba refuză sa plece. Aveau de acum copii, familii, deveniseră țărănci.

Tot despre Andrei Popa se spune că este întemeietorul satului Palilula, un sat în preajma Craiovei ascuns privirilor de o vale săpată de ploi probabil, chiar în vârful unui deal, o forma ciudată de relief, în plus dealul este ascuns privirilor din două părți de păduri iar în părțile libere, valea fiind ascunsă de creasta dealului. Se zice că și-a ales câteva cadâne și a trăit mult timp ascuns acolo împreună cu tovarășii săi, nu ieșea decât să haiducească și vara când fântâna seca pe perioadă de secetă. Fântânile sunt și azi o problemă la Palilula, datorită apei freatice care este la o adâncime foarte mare. Se mai spune că satul întemeiat de el nu a fost găsit niciodată de potere, nici de turci, nici măcar de nemți în Primul Război Mondial, când au ocupat Craiova.

Vasile Alecsandri i-a dedicat o poezie, a căror versuri au fost puse pe muzică de formația Phoenix.

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]