Palilula, Dolj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Palilula
—  Sat  —
Palilula se află în Județul Dolj
{{{alt}}}
Palilula
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°16′8″N 23°43′16″E / 44.26889°N 23.72111°E / 44.26889; 23.7211144°16′8″N 23°43′16″E / 44.26889°N 23.72111°E / 44.26889; 23.72111

Țară  România
Județ Dolj
Comună Bucovăț

SIRUTA 70021

Populație (2011)
 - Total 772 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 207131

Palilula este o localitate în județul Dolj, Oltenia, România.

Satul este situat (vezi pe hartă) pe valea Pârâului Oborului, care își trage numele de la un mare așezământ vlaho-slav de păstori (obor = staul, stână, țarc de oi și capre) care se află pe Dealul Oborului. În timpul verii sunt scoși la păscut bivolii indieni care încă se mai găsesc în sat în număr de câteva zeci. Este o curiozitatea a zonei faptul că Palilula a mai păstrat bivolii, când celelalte sate Doljene au pierdut acest obicei cu sute de ani în urmă.

Satul s-a format la adăpostul pădurii Giangaliei și Grejdanei care asigurau lemnele de foc și construcție pentru cei din zonă. Legende din bătrâni pomenesc de cârciumăreasa Giangaliei, care era o femeie foarte frumoasă și care avea un han și o cârciumă chiar la fântâna Giangaliei, la sud de Palilula. Aici poposeau caraulele turcești în drumul lor spre Vidin, atunci când trebuiau să ducă banii colectați din Bănie. Tot aici își găseau alinarea și haiducii lui Andrii Popa, care jefuiau ori de câte ori puteau poștalioanele turcești și luau înapoi haraciul adunat din Bănie.

Primele documente scrise despre Palilula apar în secolul al XVII-lea și sunt reprezentate de liste de recensământ și acte de vânzare-cumpărare de proprietăți imobile între cetățeni, toate găsindu-se în arhivele primărie Bucovăț. Mai există între hrisoavele bisericii din Palilula câteva documente care pomenesc ctitorii Bisericii : Haiducul Andrii Popa și câțiva boieri locali care obligați de haiduc au contribuit la înălțarea bisericii.

Populația satului este formată din români, dar care cetățeni la origini au cea mai diversa paletă etnică: sârbi ( familiile Iovan, Linca, Ștefan, Stoian ), bulgari ( familiile Trandafir, Petcu, Nicola ), evrei ( familiile Luță , Stan - care la origini era Stein, Țană - care inițial era Zahner ) și bineînțeles daco-romani.

De menționat ca tentativele etnicilor rromi de a se așeza în Palilula au fost zădărnicite de-a lungul timpului prin referendumuri locale, totuși au fost acceptați să se așeze la periferiile satului foarte putini țigani nevorbitori de limba rromani care au trecut drept români mai bruneți. În prezent satul aparține Comunei Bucovăț dar în trecut a aparținut o perioadă de Comuna Podari și o altă perioadă a fost singur.

Se preconizează că în anul 2012 , datorita începerii reparațiilor capitale la podul de peste Jiu de la Bucovăț șoseaua de legătura între Cetate, Plenița și Craiova să fie deviată prin Palilula în loc de Bucovîț și să fie continuată până la Podari.

Toponime originale din jurul Palilulei : Grejdana (pădure întunecoasa și umbroasă, preferata craiovenilor pentru petrecerile de Paște și pentru picnicuri în sfârșitul de săptămână), Vârtoasa (deal cu teren arabil) , Giangalia ( pădure și fântână), Grosu (deal cu teren arabil), Pandurești (locație în pădurea Oborului), Drumul Rosu (drum forestier antic, de culoare galben-roșiatică care urcă din Valea Oborului spre Pandurești), Hotu (pădure de stejăriș la sud de sat), Harlea ( o vale asemănătoare văii Palilulei , situată la sud-vest de sat, în care se voia construirea unui sat - soră cu Palilula. Proiectul a fost abandonat în anul 1932. În prezent terenul alocat Palilulenilor pentru construirea Harlei este arabil și se numește "Vetrele de Căși" , Hoaga Mare ( continuarea spre amonte a Văii Oborului), Condoaica (vâlcea bifurcată aflată la vestul Palilulei, orientată spre sud), Călugar ( continuarea spre extrema vestică a Văii Palilulei), Valea Ulmului - continuarea spre extrema estică, spre Jiu a Palilulei; Maturici - dealul pe care cresc plantele numite "maturici", care atunci când sunt mâncate de către animale (vaci, oi, capre, bivolițe) dau un gust amar laptelui.

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

DJ Acest articol despre o localitate din județul Dolj este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.