Sari la conținut

Andrei Igorov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Andrei Igorov

Andrei Igorov în 1964
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Brăila, România[2] Modificați la Wikidata
Decedat (71 de ani)[3][1] Modificați la Wikidata
Brăila, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiecanoist[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Înălțime183 cm[1]  Modificați la Wikidata
Greutate87 kg[1]  Modificați la Wikidata
Sportcaiac-canoe  Modificați la Wikidata
Titluri și realizări
Jocuri olimpicecanoeing at the 1964 Summer Olympics – men's C-1 1000 metres[*][[canoeing at the 1964 Summer Olympics – men's C-1 1000 metres |​]]  Modificați la Wikidata
Medalii
Caiac-canoe
Argint Tokyo 1964 C1 - 1.000 m
Campionate Mondiale
Argint Jajce 1963 C-1 10000 m
Campionate Europene
Argint Jajce 1963 C-1 10000 m
Aur București 1965 C-1 10000 m
Aur Duisburg 1967 C-1 10000 m

Andrei Igorov (n. , Brăila, România – d. , Brăila, România) a fost un canoist român, laureat cu argint la Jocurile Olimpice de vară din 1964 de la Tokyo în proba de canoe simplu 1.000 m.

S-a născut în Brăila în 1939. S-a apucat de caiac canoe la AS „Portul”, apoi s-a activat la CSA Steaua.[4] În anul 1963 a cucerit medalia de argint la proba de canoe simplu pe 10.000 m (C1 – 10.000 m) pentru prima sa participare la un Campionat European.[5] În același an, a devenit vicecampion mondial la această probă la campionatul de la Jajce.[4] Pentru realizările sale a fost numit de Maestru Emerit al Sportului în 1963.[4]

A participat la Jocurile Olimpice de vară din 1964 de la Tokyo. Proba sa de specializare nefiind pe programul olimpic, a luat parte la proba de 1.000 m și a cucerit medalia de argint.[6] Pentru acest rezultat a fost decorat cu ordinul „Meritul sportiv” clasa a III-a. A devenit campion european la 10.000 m în cadrul Campionatului European din 1965 de la Snagov și celui din 1967 de la Duisburg.[4]

După ce s-a retras, a devenit antrenor la Brăila. În 1978 a fost numit antrenor al lotului național de juniori si de tineret, apoi a lucrat la clubul SIMARED Baia Mare (1979-1986), la CSM Pitești (1986-1999) și la Canoe Club Curtea de Argeș (1999-2011). L-a pregătit, printre altele, pe fiul său Andrei Jr., care a fost campion național de juniori și de tineret.

A murit pe 10 noiembrie 2011, la vârsta de 71 de ani. Este înmormântat la cimitirul lipovenesc din Brăila.[4]

  • Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a (25 octombrie 1966) „pentru rezultatele deosebite obținute în competițiile sportive internaționale, precum și pentru contribuția valoroasă adusă la dezvoltarea culturii fizice și sportului în țara noastră”[7]
  1. ^ a b c d „Andrei Igorov” (în engleză). Olympedia[*]. . Wikidata Q95606922. 
  2. ^ „Olympedia” (în engleză). . Wikidata Q95606922. 
  3. ^ „Anunturi 2011”. Arhivat din original la |archive-url= necesită |archive-date= (ajutor). 
  4. ^ a b c d e „Andrei Igorov – brăileanul care a scris istorie in kaiac-canoe”. Infobrăila. . 
  5. ^ „Andrei Igorov”. Comitetul Olimpic și Sportiv Român. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Andrei Igorov la Sports-Reference.com (arhivat la 1 aprilie 2020)
  7. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 830 din 25 octombrie 1966 privind conferirea ordinului „Meritul Sportiv” și a medaliei „Meritul Sportiv” unor sportivi și tehnicieni sportivi, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul II, nr. 68, Partea I, 26 octombrie 1966, p. 479.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Andrei Igorov la Wikimedia Commons