Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România
Înființată în 1999
Tipul Federație Studențească, neguvernamentală si apolitică
Sediul Calea Plevnei 61 nr. 61, etaj 1, sect.1, Cod poștal 010223, camera 12-13, București, România
Website www.anosr.ro
Contact Tel.031 43 28 824, Fax: 021 56 96 133 e-mail office

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) este prima și cea mai reprezentativă structură de acest tip ce activează de peste 17 ani în România, reprezentând vocea studenților din România. Reunește 91 de organizații studențești din 17 centre universitare, respectiv 32 de universități, având printre membrii inclusiv organizații studențești înființate imediat după revoluție. Importanța și relevanța activității federației este recunoscută prin apartenența, ca reprezentant al studenților din România, la structurile cele mai relevante în acest sens, la nivel național și internațional.

ANOSR își are rădăcinile în mișcările sociale studențești din toamna anului 1995, când liderii studenților au resimțit lipsa unei coordonări centrale și eficiente. Astfel, la 30 martie 1999, la Timișoara, cu ocazia Săptămânii Internaționale Studențești, are loc Adunarea Generală de Constituire, la care au participat 28 de organizații studențești din întreaga țară. ANOSR și-a dobândit personalitatea juridică în 8 martie 2000, printr-o decizie a Curții Supreme de Justiție, în contextul unei evidente opoziții a guvernului din acea vreme. Devine astfel prima federație națională studențească din România.

Activitatea ANOSR este guvernată de anumite valori și principii, care ne ghidează pe drumul reprezentării studențești. Acestea sunt: principiul democrației, al libertății, principiul legitimității și cel al reprezentativității, deschiderii, transparenței, independenței, nonpartizanatului, legalității, competența, unitatea, non-violența și continuitatea.

Astfel, ANOSR este afiliată la:

European Students` Union - Organizația Europeană a Studenților

• Global Student Cooperation - Cooperarea Globală a Studenților

Consiliul Tineretului din România

De asemenea, ANOSR reprezintă studenții din România în:

  • Biroul Executiv și Consiliul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS)
  • Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS)
  • Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU)
  • Consiliul Autorității Naționale pentru Calificări  (ANC)

Scop[modificare | modificare sursă]

ANOSR are ca scop principal reprezentarea intereselor comune ale studenților din România, apărarea și promovarea drepturilor și obligațiilor acestora, cât și stimularea participării lor la actul educațional și la viața socială, economică și culturală.

Se implică în dezvoltarea politicilor educaționale și de tineret la nivel național, formulând și susținând poziția studenților, oferind organizațiilor membre sprijin în implementarea eficientă a acestor politici la nivel local.

Structura federației[modificare | modificare sursă]

  1. Adunarea generală
  2. Cenzor - Florin Stelian Vilcea
  3. Birou de conducere
    • Președinte
    • Secretar general
    • Vicepreședinți
    • Comisiile ANOSR (Educațională, PR și IT, Implementare Proiecte, Dezvoltare Organizațională, Dezvoltare Regională)

La momentul actual, din cadrul Biroului de conducere fac parte:

  • Președinte: Vlad Dan CHERECHEȘ
  • Secretar General: Amelia MISTREANU
  • Vicepreședinte Educațional: Ștefan Marius DEACONU
  • Vicepreședinte Educațional: Larisa Mirela DUMITROAEA
  • Vicepreședinte Educațional: -
  • Vicepreședinte Relații Interne: Mihnea-George MUNTEANU
  • Vicepreședinte Dezvoltare Organizațională: Mădălina FLOREA
  • Vicepreședinte Tineret: Miron ȚIGĂNAȘ
  • Vicepreședinte Relații Publice: Loredana LUȚESCU
  • Vicepreședinte Relații Internaționale: -
  • Vicepreședinte Proiecte: -

Componență[modificare | modificare sursă]

Organizațiile membre ANOSR implementează proiecte generice pentru mișcarea studențească din România, încă din anul 1990. În componența ANOSR se regăsesc 91 de organizații studențești din cele mai importante universități din România, reprezentând peste 500.000 de studenți din: Alba Iulia, Arad, Baia Mare, Brașov, București, Cluj Napoca, Constanța, Galați, Hunedoara, Iași, Oradea, Petroșani, Ploiești, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara. În relația cu organizațiile membre, ANOSR se bazează pe principiile transparenței și non-partizanatului, facilitând accesul oricărei structuri studențești reprezentative și apolitice, la inițiativele noastre. De asemenea, ANOSR sprijină implicarea lor în procesul decizional.

Activitate pe plan național[modificare | modificare sursă]

ANOSR se implică în dezvoltarea politicilor educaționale și de tineret la nivel național, formulând și susținând poziția studenților, oferind organizațiilor membre sprijin în implementarea eficientă a acestor politici la nivel local. Se bucură totodată de recunoașterea ca partener de dialog al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului având totodată calitatea de membru în Consiliul Național pentru Reforma Învățământului Superior. ANOSR colaborează și cu structurile din mediul privat, sindicate, mass-media, cât și cu autoritățile locale. Totodată susține și se implică în proiectele organizațiilor membre, fiind o resursă semnificativă în implemetarea acestora.

Relații internaționale[modificare | modificare sursă]

ANOSR este afiliată la ESU - European Students' Union (Federația Organizațiilor Studențești Naționale din Europa), fiind, începând cu 2002, unica organizație națională studențească din România membră cu drepturi depline european. De asemenea, ANOSR a participat la Summitul Cooperării Globale a Studenților, primul eveniment ce a reunit liderii studenților din întreaga lume și în urma căruia s-au pus bazele cooperării studenților la nivel mondial. Astfel, ANOSR reușește să transmită la nivel internațional prioritățile studenților din România, luptând pentru ca ele să fie incluse în strategia europeană a studenților. Mai mult, ANOSR preia exemple de bună practică, elemente din strategia internațională și le împărtășește organizațiilor membre, contribuind cu argumente la dezvoltarea nivelului discursului public al studenților români. Un mare succes a fost înregistrat în 2006, când Viorel Proteasa, reprezentând ANOSR, a fost ales membru al comitetului executiv ESU. Un alt succes a fost în mai 2008, când Ligia Deca, fost președinte ANOSR a fost aleasă președinte al Federației Organizațiilor Studențesti din Europa, fiind primul student din Europa de Est care a deținut această funcție. A fost realeasă în aprilie 2009 (până în mai 2010) pentru un nou mandat în fruntea a peste 11.000.000 de studenți din Europa. Mai mult decât atât, în 2012 ANOSR a fost gazda Adunării Generale a ESU - cel mai important eveniment studențesc de pe continent, cu 300 de reprezentanți ai studenților din toată Europa reuniți la București, iar în 2015 ANOSR a fost din nou gazda aceluiași eveniment la Cluj-Napoca.

Proiecte[modificare | modificare sursă]

Proiecte externe[modificare | modificare sursă]

Gala Profesorul Bologna[modificare | modificare sursă]

Profesorul Bologna este un concept introdus de către Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România în 2007, ca subiect al proiectului Gala Profesorului Bologna.

Gala Profesorului Bologna este proiectul prin care, de zece ani, studenții din România au ocazia să își exprime respectul, recunoștința și aprecierea pentru acele cadre didactice universitare care reușesc să inspire și să stârnească interes prin metode de predare adaptate la nevoile și interesele lor, care îi sprijină și le devin modele, acele exemple de bună practică din comunitatea academică, oameni pasionați de educație, buni specialiști în domeniul lor, „profi tari” care luminează minți și formează caractere. Acestora le este decernată distincția Profesor Bologna, singurul titlu acordat cadrelor didactice exclusiv de către studenți – cei mai îndreptățiți să recunoască și să aprecieze performanța didactică a profesorilor lor.

În cadrul celei de-a X-a ediții a proiectului, distincția Profesor Bologna a fost decernată pentru 120 de cadre didactice din 23 de universități, respectiv 13 centre universitare, în cadrul unei gale ce a avut loc în sala „C. A. Rosetti” a Palatului Parlamentului, în data de 19 mai 2017. Astfel, Comunitatea Profesorilor Bologna a ajuns la un număr total de 859 de cadre didactice care au primit această distincție în cele zece ediții ale proiectului.

Bologna în Universități[modificare | modificare sursă]

Bologna în Universități este proiectul sub egida căruia ANOSR își propune să readucă în universitățile românești dezbaterile despre implementarea Procesului Bologna, atât la nivel național, cât și la nivel european, precum și dezbateri despre cele mai noi tendințe în domeniul educațional la nivel mondial. Astfel, prin intermediul acestor evenimente ANOSR își propune să identifice, să pună în discuție și să valorizeze noi viziuni asupra dezvoltării sistemului educațional românesc, atât din perspectiva studenților, cât și a altor actori implicați direct sau indirect în procesul de învățamânt.

Universități de Vară pentru Elevi[modificare | modificare sursă]

Universitățile de Vară pentru Elevi reprezintă o serie de școli de vară destinate în principal elevilor absolvenți de clasa a XI-a, desfășurate în mai multe centre universitare din țară, prin care participanții au posibilitatea să descopere mediul universitar, simulând, practic, viața de student timp de mai multe zile (între 5 și 15 zile, în funcție de ediție). Astfel, organizațiile studențești membre ANOSR, în parteneriat cu universitățile, pregătesc pentru elevii participanți cursuri introductive, sesiuni de examene, competiții, evenimente culturale, sesiuni de formare sau de divertisment, proiectul sprijinind din plin procesul de orientare în carieră a viitorilor studenți și determinându-i pe aceștia să își aleagă responsabil și informat parcursul academic viitor.

Campania de Toamnă[modificare | modificare sursă]

Campania de Toamnă urmărește implicarea activă a studenților în comunitatea academică prin cunoașterea și apărarea drepturilor lor, participarea activă în procesul electiv al studenților reprezentanți și consolidarea structurilor de reprezentare ale studenților. În fiecare an, campania urmărește una dintre prioritățile studenților. În anul 2013, campania a fost organizată sub egida „6 pentru Educație”, angrenând în demersurul studenților pentru creșterea finanțării educației elevii, sindicatele profesorilor din învățământul universitar și preuniversitar, reprezentanții rectorilor și reprezentanții părinților. Punctul culminant al campaniei a fost reprezentant de un protest la care au participat aproximativ 10.000 de studenți din 10 centre universitare din țară. În urma protestului, subvenția cămine-cantine a crescut cu 10%, au crescut cu 10% și salariile profesorilor debutanți, bursele medicilor rezidenți au fost crescute, iar finanțarea de bază pentru universități a fost crescută.

În anul 2016, s-a desfășurat campania „Viitorul Implică Studenții” prin care am invitat ca toți candidații la alegerile parlamentare toamnă și toate partidele politice din România să își asume cele 15 priorități ale studenților și să le includă în programele lor politice cu care vor candida, iar apoi, dacă vor fi aleși, să le pună în practică din Parlamentul României și/sau din Guvernul României, după caz, începând chiar cu Legea bugetului de stat pentru anul 2017.

25% în alegerea rectorului[modificare | modificare sursă]

Campania pentru obținere participării studenților în procesul de alegere a rectorilor într-o proporție de minimum 25% din totalul electoratului  și protestele de tip OCCUPY.

Proiecte interne[modificare | modificare sursă]

Programul NEXT[modificare | modificare sursă]

Prin Programul NEXT ANOSR se asigură de continuitatea și formarea mișcării studențești din România. Prin intermediul acestui program de traininguri, tinerii reprezentanți ai studenților din organizațiile studențești membre ANOSR află mai multe despre drepturile și interesele studenților și totodată își dezvoltă anumite abilități specifice care le vor fi de folos în activitatea de reprezentare.

Programul are 5 componente, în felul următor:

  • NEXT JR - dezvoltă abilitățile de lideri ai reprezentanților organizațiilor studențești;
  • NEXT HR - dezvoltă calitățile de gestionare a muncii în echipă și de valorificare a potențialului maxim al tuturor membrilor organizației;
  • NEXT FR - dezvoltă abilitățile de negociere și strângere de fonduri ale membrilor organizațiilor studențești;
  • NEXT PR - dezvoltă capacitatea de comunicare externă și internă a organizațiilor studențești;
  • NEXT EDU - dezvoltă abilitățile și tehnicile de advocacy și negociere.

Sesiunea de formare în domeniul reprezentării studențești - Student DOJO[modificare | modificare sursă]

Sesiunea de formare în domeniul reprezentării studenț�ești își propune să formeze studenți care să se implice activ în viețile comunităților universitare și care să își asume calitatea de reprezentanți ai colegilor lor. Astfel, studenții au șansa de a cunoaște și înțelege mecanismele de funcționare ale sistemului de învățământ superior românesc, problemele actuale dentificate în acest domeniu și de a identifica mijloacele prin care pot contribui la rezolvarea acestora. De asemenea, în urma acestor sesiuni de formare, participanții își vor dezvolta abilitățile de comunicare, de negociere, de mediere a situațiilor conflictuale din mediul universitar, abilități ce îi vor ajuta să susțină și să apere drepturile și interesele studenților.

Proiectul are două etape:

  1. O serie de 5 sesiuni regionale de formare în domeniul reprezentării studențești, derulate în paralel în diferite zone ale țării.
  2. Sesiunea națională de formare în domeniul reprezentării studențești, derulată la București, cu cei mai buni 25 de participanți de la sesiunile regionale, în cadrul căreia studenții vor avea ocazia să simuleze sesiuni de negociere și dezbatere cu reprezentanții actorilor naționali relevanți din domeniul educației.

Forumul Organizațiilor Studențești din România (FOSR)[modificare | modificare sursă]

Forumul Organizațiilor Studențești, eveniment care, începând cu anul 2006, reunește anual liderii studenților din întreaga țară, este cel mai important for de dezbatere al problemelor și intereselor studenților din România, în cadrul căruia sunt stabilite principalele priorități ale studenților pentru următorul an.

Edițiile precedente au avut loc la:

  • Timișoara (2006, 2013, 2015)
  • Baia Mare (2007)
  • Iași (2008)
  • Cluj-Napoca (2009, 2012, 2014, 2017)
  • București (2010)
  • Galați (2011, 2016)

Adunarea Generală ANOSR[modificare | modificare sursă]

În cadrul acestui proiect se conturează direcțiile de acțiune pentru ANOSR pentru fiecare jumătate de an, se discută problemele studenților și ale sistemului educațional și se stabilește poziția federației pe subiectele de interes pentru studenți.

Summer Camp ANOSR[modificare | modificare sursă]

Acest proiect își propune să reunească cei mai activi și implicați voluntari ai organizațiilor studențești membre ANOSR care merită un sejur de relaxare, cu activități de cunoaștere și socializare cu membrii altor organizații studențești din țară.

Realizări ANOSR[modificare | modificare sursă]

  • Adoptarea Statului Studentului (Codul drepturilor și obligațiilor  studentului), prima inițiativă legislativă aparținând 100% studenților.
  • Realizarea celui mai mare studiu național studențesc (20000 de studenți, în anul 2011) și a petiției record „Studenți pentru viitorul României!” (peste 10000 de semnături adunate în anul 2013).
  • Facilitarea primei mobilități interne a studenților din România și elaborarea primelor documente programatice privind Mișcarea Studențească și rolul ei în societate. 
  • ANOSR a realizat primele dezbateri din România privind Calitatea în Educație și Procesul Bologna.
  • Campania 6 pentru educație, în noiembrie 2013, când aproape 10000 de studenți din întreaga țară au protestat în stradă, militând pentru importanța finanțării sistemului educațional.
  • Creșterea fondului pentru bursele studențești după o stagnare de mai mult de 6 ani și jumătate, în anul 2016, cu 20,29% față de anul precedent, iar apoi în anul 2017 cu încă 142,16% față de anul precedent, totalizându-se o creștere cu 191,3% a fondului pentru buse studențești în anul 2017 față de anul 2015.
  • Obținerea gratuității la transportul feroviar pentru toți studenții înmatriculați la o formă de învățământ cu frecvență într-o instituție de învățământ superior acreditată, de stat sau privată, la programe de studii de la toate cele trei cicluri (licență, master, doctorat), indiferent de forma de finanțare a studiilor (buget/taxă), indiferent de vârsta acestora, indiferent de naționalitatea acestora, pentru un număr nelimitat de călătorii, indiferent de distanțele sau rutele călătoriilor, inclusiv pe perioada vacanțelor, de către toți operatorii de transport feroviar, la toate tipurile de trenuri, clasa a II-a.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Surse de documentare[modificare | modificare sursă]