Alexei Ivanovici Rîkov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alexei Ivanovici Rîkov
Alexei Rykov.jpg
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Saratov, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Decedat (57 de ani)[1][3][4] Modificați la Wikidata
Moscova, RSFS Rusă, URSS Modificați la Wikidata
Înmormântat Kommunarka[*][[Kommunarka (place of mass executions during Stalinism near Moscow)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluipedeapsa cu moartea (plagă împușcată[*]) Modificați la Wikidata
Număr de copii1 Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Russia.svg Imperiul Rus
Flag of the Soviet Union.svg Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Modificați la Wikidata
Religieateism Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Al 2-lea președinte al Consiliului Comisarilor Poporului URSS Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deVladimir Ilici Lenin
Succedat deVeaceslav Molotov
Membru al Biroului Politic al CC al PCUS[*] Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Deputat al Adunării Constituante Ruse Modificați la Wikidata

PremiiOrdinul Steagul Roșu
Partid politic PSDMR
PCUS
Semnătură
Alexei Rykov signature.svg

Alexei Ivanovici Rîkov (n. 13 februarie 1881 (S.N. 25 februarie) - d. 15 martie 1938) a fost un revoluționar rus și politician sovietic.

Rîkov s-a născut în Saratov în anul 1881 într-o familie țărănească. A intrat în partidul Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia (PSDMR) la 20 de ani și a sprijinit tabăra bolșevică în lupta cu facțiunea menșevică în 1903. Rîkov a lucrat ca agent bolșevic în Moscova și Sankt Peterburg și a avut un rol important în Revoluția din 1905.

Lui Rîkov nu i-a plăcut stilul dictatorial al lui Lenin și în 1910 s-a despărțit de bolșevici. A devenit unul dintre membrii de frunte ai Sovietului din Moscova, în cadrul căruia a activat pentru formarea unei coaliții puternice a stângii în Rusia.

În septembrie 1917, Rîkov a fost chemat să se alăture Comitetului Central al Partidului Bolșevic și Sovietului din Petrograd. În luna următoare a fost numit în Sovietul Militar Revoluționar din Moscova.

În ciuda diferențelor de vederi cu Lenin, Rîkov a fost numit Comisar pentru Afacerile Interne (1917-18), Președinte al Sovietul Suprem al Economiei Naționale (1918-20) și Vicepreședinte al Sovietului Comisarilor Poporului (1921-24) și Președinte al Sovietului Comisarilor Poporului (1924-29).

Rîkov i-a sprijinit pe Iosif Vissarionovici Stalin, Nicolai Buharin și pe Mihail Tomski în lupta pentru putere împotriva lui Lev Troțki. În 1929, Stalin s-a întors împotriva aripii de dreapta a partidului și Rîkov a fost destituit din toate funcțiile.

În 1938, Rîkov, Buharin, Ghenrih Iagoda, Neculai Krestinski și Cristian Rakovski au fost arestați și acuzați că ar fi implicați împreună cu Troțki într-un complot împotriva lui Stalin, în Procesul celor douăzeci și unu. Rîkov a fost găsit vinovat și a fost executat în 1938.[5] În 1988, Alexei Ivanovici Rîkov a fost reabilitat.[6]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Alexei Ivanovici Rîkov”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ Rikov Aleksej Ivanovič, Hrvatska enciklopedija[*][[Hrvatska enciklopedija (Croatian national encyclopedia)|​]] 
  3. ^ Alexei Iwanowitsch Rykow, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  4. ^ Alekseĭ Ivanovitch Rykov, Autoritatea BnF 
  5. ^ Biography of Rykov, Aleksey Ivanovich - Archontology.org, www.archontology.org 
  6. ^ Facebook; Twitter; options, Show more sharing; Facebook; Twitter; LinkedIn; Email; URLCopied!, Copy Link; Print (), Soviets Restore Stalin's Victims (în engleză), Los Angeles Times 


Predecesor:
Vladimir Ilici Lenin
Președinte al Sovietului Comisarilor Poporului
1924–1930
Succesor:
Viaceslav Molotov