Alexandrina Alessandrescu
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Alexandrina Alessandrescu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Poreclă | Duduia  |
| Născută | [1] Câmpina, Prahova, România |
| Decedată | (62 de ani)[1] |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | actriță |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea Națională de Muzică București |
Modifică date / text  | |
Alexandrina Alessandrescu (n. , Câmpina, Prahova, România – d. [1]) a fost o artistă dramatică, societară a Teatrului Național București. Zisă și „Duduia". Extrem de apreciată de Alexandru Davila pentru rolurile de „duenă"[2] .
Educația și studiile le-a început în Institutul catolic Sf.Iosif din București. S-a înscris apoi la Conservatorul de muzică și declamație București (1873). S-a făcut cunoscută cu ocazia interpretării poemului „Sburătorul", versuri de Ion Heliade-Rădulescu.
Tot în 1873, Teatrul Național i-a încredințat roluri mici, precum Copilul de casă din Banul Mărăcine, dramă de V. A. Urechia, în care a debutat, sau Petrică din piesa Hatmanul Drăgan, de Fr. Dame și Ia Malla.
Ajungând în fruntea Teatrului Național, Ion Ghica a angajat-o în 1877 pe tânăra absolventă a Conservatorului și din acel moment ea nu a mai părăsit scena națională.
În general a creat mai ales personaje comice sau ciudate.
A mai jucat și la Teatrul din Craiova, condus de cântărețul Theodor Vasiliu, la „Orfeu" și la grădinile „Rașca", „Stavri" și „Dacia".
A fost pensionată sub directoratul lui Pompiliu Eliade (1908-1909) care era de părere că a venit vremea „să se acorde dreptul de pensie unor artiști renumiți în vremea lor, dar care s-au dovedit în ultimii ani cu totul insuficienți".
Roluri în teatru[modificare | modificare sursă]
- Copilul de casă din „Banul Mărăcine", dramă de V. A. Urechia;
- Petrică din piesa „Hatmanul Drăgan", de Fr. Dame și Ia Malla;
- „Eva", de Richard Voss, tradusă de P. Gusty;
- Dra. Păunescu, din „În Provincie", localizare de V. Toneanu;
- Marchiza din „Fata Regimentului", operă-comică de Donizetti;
- Catinca din „Jos Automobilul", localizare de P. Gusty;
- Perina, din „Miqueta", de Robert de Flers și G. de Calllavet, tradusă de George Grant;
- Dna. Pernelle din „Tartufe", de Molière;
- Doica din „Romeo și Julieta" de Shakespeare;
- Joița din „Fetele lui Iacovache", localizare de P. Gusty;
- Cucoana Zina din „Șarpele casei", de V. Leonescu;
- Cărbunăreasa din „Marioara", de Carmen Sylva;
- „Onoarea" de Hermann Sudermann;
- „A scrîntit-o procurorul" (vodevil, 1885);
- Veta din „O noapte furtunoasă";
- Doamna de Sottenville din „George Dandin" de Molière;
- „Cîntecul lui Fortunio" de Jacques Offenbach;
- Madame Helseth din „Rosmersholm" de Ibsen;
- Zamfira din „Piatra din casă" de Vasile Alecsandri;
- „Fiul pădurilor" de Friedrich Halm;
- „Pe malul gârlei" de D. Olănescu-Ascanio;
- „Chimia în însurătoare" de Rudolf Kneisel;
- „Jos automobilul" de C. Kraatz;
- Anica din „Olteanca", operetă, de Bengescu-Dabija și Ed. Caudella;
- Mama interesată din „Lulu" de Carlo Bertolozzi;
- „Mugurul" de Georges Feydeau;
- „Pentru a fi iubită" de Leon Xanrof;
- Profira din „Casta-Diva", de Haralamb G. Lecca, etc.
Afilieri[modificare | modificare sursă]
- Membră a „Teatrului Român de Operete" alături de Maria Flechtenmacher, Teodora Marinescu, Teodora Pătrașcu, Atena Georgescu, Teodor Popescu, M. Mateescu, Ion Comino, Alexandru Flechtenmacher (dirijor).
- Membră a „Societății artistice române de operetă, vodevil și comedie națională" alături de Maria Flechtenmacher, Teodora Marinescu, Teodora Pătrașcu, Atena Georgescu, Frosa Nițescu, Grigore Manolescu, N. Hagiescu și A. Flechtenmacher.
- Membră a Asociației Nottara – Niculescu-Buzău.
- Membră a Companiei dramatice „Davila".