Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova (abreviat AGEPI) este o instituție publică aflată în subordinea Guvernului Republicii Moldova, responsabilă de promovarea și realizarea activităților în domeniul protecției juridice a proprietății intelectuale privind drepturile de proprietate industrială, dreptul de autor și drepturile conexe. AGEPI își desfășoară activitatea pe principiile autofinanțării, autogestiunii și are statut de persoană juridică cu sediul în municipiul Chișinău.

La nivel international, AGEPI reprezintă Republica Moldova în Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale, cât și în alte organizații internaționale, regionale și interstatale pentru protecția proprietății intelectuale, dezvoltă relații de colaborare cu acestea, precum și cu instituțiile de profil ale altor state.

Funcții[modificare | modificare sursă]

AGEPI are următoarele funcții:

  • de a gestiona funcționarea sistemului național de proprietate intelectuală în conformitate cu legislația Republicii Moldova și cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte;
  • de a planifica și implementa din punct de vedere strategic obiectivele de dezvoltare a sistemului național de proprietate intelectuală;
  • de a presta servicii aferente domeniului proprietății intelectuale, în conformitate cu legislația;
  • de a asigura promovarea propunerilor referitoare la cadrul normativ privind protecția proprietății intelectuale și perfecționarea legislației naționale în domeniu, avizând proiecte de acte normative elaborate de alte autorități publice.

Sarcini[modificare | modificare sursă]

AGEPI are următoarele sarcini:

  • Recepționează, examinează cererile pentru acordarea protecției și eliberează, în numele statului, titluri de protecție pentru obiectele de proprietate intelectuală, conform legislației în domeniul proprietății intelectuale;
  • Gestionează și depozitează registrele naționale ale cererilor depuse și registrele naționale ale titlurilor de protecție acordate pentru invenții, soiuri de plante, topografii ale circuitelor integrate, mărci, desene și modele industriale, registrele naționale ale indicațiilor geografice protejate, denumirilor de origine protejate și specialităților tradiționale garantate, registrul de stat al obiectelor protejate de dreptul de autor și drepturile conexe, registrele naționale ale contractelor de licență, de cesiune, de gaj și de franchising referitoare la obiectele de proprietate industrială, registrul de stat al titularilor marcajelor de control, registrele naționale ale mandatarilor autorizați și evaluatorilor în domeniul proprietății intelectuale;
  • Elaborează, coordonează și execută programe și acorduri de colaborare cu alte țări și/sau organizații internaționale în domeniul respectiv de activitate;
  • Administrează, stochează și dezvoltă bazele de date în domeniul proprietății intelectuale în conformitate cu legislația;
  • Organizează cursuri de pregătire și perfecționare a consilierilor, a mandatarilor autorizați și a evaluatorilor în domeniul proprietății intelectuale, eliberează certificate de calificare profesională;
  • Elaborează și implementează programe de formare continuă și de perfecționare a specialiștilor în domeniul proprietății intelectuale;
  • Elaborează și aprobă regulamente și instrucțiuni, formulare-tip și alte acte de procedură necesare executării prevederilor legislației în domeniul proprietății intelectuale;
  • Desfășoară activități editoriale în limita funcțiilor atribuite, editează și publică Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală (BOPI) și alte publicații destinate promovării domeniului proprietății intelectuale;
  • Acordă la solicitare, servicii și consultanță în domeniul proprietății intelectuale;
  • Monitorizează activitatea Comisiei de contestații, Comisiei de mediere și a Arbitrajului specializat în domeniul proprietății intelectuale;
  • Organizează și participă la expoziții, simpozioane, conferințe, concursuri, seminare și la alte activități naționale sau internaționale în domeniul proprietății intelectuale;
  • Asigură evidența, stocarea și completarea colecției de documente și publicații de specialitate din domeniul proprietății intelectuale;
  • Efectuează contra plată, cercetări documentare în domeniul proprietății industriale;
  • Înregistrează contractele de cesiune, licență, de gaj și de franchising ale drepturilor privind obiectele de proprietate industrială;
  • Publică date privind cererile din domeniul proprietății intelectuale și titlurile de protecție;
  • Efectuează la cererea organelor competente, examinarea exemplarelor unor opere sau fonograme și întocmește rapoarte de constatare tehnico-științifică și de expertiză;
  • Recepționează și examinează cererile și actele necesare pentru înregistrarea solicitanților în Registrul de stat al titularilor marcajelor de control;
  • Eliberează marcaje de control pentru titularii drepturilor asupra exemplarelor unor opere sau fonograme înregistrate la AGEPI;
  • Avizează, monitorizează și supraveghează activitatea organizațiilor de gestiune colectivă, a dreptului de autor și a drepturilor conexe.

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Din momentul în care Republica Moldova și-a obținut independența, a fost necesară crearea unei instituții cu un cadru juridic circumscris în domeniul proprietății intelectuale. Astfel, la 25 noiembrie 1991, primul președinte al Republicii Moldova Mircea Snegur semnează Decretul nr. 238 cu privire la Agenția de Stat pentru Drepturile de Autor, aflată în subordinea Guvernului, care avea drept scop asigurarea protecției și intereselor legale ale autorilor de opere literare, științifice, de artă, inclusiv a drepturilor conexe. În același context, la 25 mai 1992, prin decretul Președintelui RM nr. 120, a fost fondată Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) pe lângă Ministerul Economiei și Finanțelor al Republicii Moldova, a cărui obiectiv principal consta în protejarea din punct de vedere juridic a proprietății industriale pe teritoriul RM.

În anul 1995, AGEPI a obținut statutul de întreprindere de stat în subordinea Guvernului. În anul 2004, la 13 septembrie, în baza Codului cu privire la știință și inovare, are loc unirea celor 2 agenții ADA și AGEPI și este aprobat statutul și structura AGEPI, aceasta rămânând în subordinea Guvernului.

Zece ani mai târziu, la 3 iulie 2014, în Parlament, este adoptată Legea cu privire la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, ce presupune schimbarea statutului Agenției, din instituție de stat în instituție publică, fiind în subordinea Guvernului.

De-a lungul timpului au fost aprobate un șir de legi ce țin de protecția juridică a proprietății intelectuale, primele fiind Legea nr. 588-XIII din 22.09.1995 privind mărcile și denumirile de origine a produselor; Legea nr. 461-XIII din 18.05.1995 privind brevetele de invenție; Legea nr. 915-XIII din 11.07.1996 privind protecția soiurilor de plante; Legea nr. 991-XIII din 15.10.1996 privind protecția desenelor și modelelor industriale; Legea nr. 293-XIII din 23.11.1994 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

În anul 2008, datorită evoluării sistemului național de proprietate intelectuală și a tendinței de apropiere a sistemul de standardele europene, au fost adoptate, modificate și completate o serie de legi în domeniu. Este vorba de legi pentru protecția mărcilor (nr. 38-XVI), soiurilorilor de plante (39-XVI), invențiilor (nr. 50-XVI), indicațiilor geografice, denumirilor de origine și specialităților tradiționale garantate (nr.66-XVI), iar la 2 iulie 2010 se adoptă și Legea 139 privind drepturile de autor și conexe.

Comisia națională pentru proprietatea intelectuală este un organ consultativ pe lângă Guvern și este constituită în scopul coordonării și asigurării interacțiunii ministerelor, altor autorități administrative centrale, precum și titularilor drepturilor de proprietate intelectuală în activitățile orientate spre dezvoltarea și consolidarea sistemului național de proprietate intelectuală, combaterea și prevenirea încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, lupta cu contrafacerea și pirateria în Republica Moldova.

În 2011, la 12 mai, CNPI adoptă structura noii Strategii Naționale în domeniul proprietății intelectuale până în anul 2020, ulterior, în 2012 și Guvernul aprobă această Strategie.

Începând cu 1993 AGEPI își inițiaza activitatea pe plan international astfel, la 11 martie se adoptă Hotărârea cu privire la Convenția pentru Instituirea Organizației Mondiale de Proprietate Intelectuală,  Convenția de la Paris pentru Protecția Proprietății Industriale și Acordul privind măsurile de protecție a proprietății industriale. Unele convenții, tratate, aranjamente de până la proclamarea independenței au rămas în vigoare fiind aprobate de către Parlament.

În aceeași ordine de idei, la 12 martie 1993 se semnează Acordul privind măsurile de protecție a proprietății industriale și crearea Consiliului Interstatal pentru Problemele Protecției Proprietății Industriale. La sfârșitul anului 1993 Președintele Republicii Moldova semnează Decretul de aderare la Aranjamentul de la Haga privind înregistrarea internațională a desenelor și modelelor industriale; Tratatul de la Nairobi privind protecția Simbolului Olimpic și Tratatul de la Budapesta privind recunoașterea internațională a depozitului microoorganismelor în scopul asigurării protecției prin brevete.

În 1995, la 22 iunie se ratifică Convenția Internațională pentru ocrotirea drepturilor interpreților, ale producătorilor de fonograme și ale organizațiilor de difuziune (Roma 1961), precum și Convenția privind protecția operelor literare și artistice (Berna 1886).

La 22 septembrie 1995, Parlamentul ratifică Tratatul privind dreptul mărcilor (Geneva) și Convenția Euroasitică privind brevetele (Moscova).

În 1995, la 13 martie se semnează Acordul de cooperare cu Oficiul European de Brevete (OEB), iar în februarie 1996 Republica Moldova devine membru al Convenției Euroasiatice privind brevetele. În 1997 Moldova decide să adere la Convenția internațională privind protecția noilor soiuri de plante (UPOV – Uniunea Internațională pentru Protecția Noilor Soiuri de Plante). În 2000 RM aderă la Aranjamentul de la Madrid privind sancțiunile pentru indicațiile false sau înșelătoare de proveniență a produselor, precum și Aranjamentul de la Lisabona privind protecția indicațiilor locului de origine a produselor și înregistrarea lor internațională. În anul următor se aderă la Organizația Mondială a Comerțului și, implicit, la Acrordul privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerț (TRIPS).

În contextul apropierii sistemului național de proprietatea intelectuală de standardele europene, la 26 iunie 2012 Republica Moldova și Uniunea Europeană semnează la Bruxelles Acordul cu privire la protecția Indicațiilor Geografice pentru produsele agricole și alimentare care prevede recunoașterea produselor moldovenești cu IG și DO pe piața europeană.

În același an, la 22-23 octombrie, în cadrul unei vizite a Directorului General OMPI Francis Gurry, la Chișinău se semnează Memorandumul de Înțelegere dintre Guvernul Republicii Moldova și Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale privind cooperarea în domeniul proprietății intelectuale.

Pe plan național, la 4 februarie 2005 AGEPI semnează cu Academia de Științe a Moldovei Acordul de colaborare în domeniul promovării și protecției proprietății intelectuale, iar în următorii ani s-au semnat acorduri de acest gen cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Ministerul Afacerilor Interne și BSA, ș.a.

Cele mai importante inițieri ce au marcat activitatea AGEPI[modificare | modificare sursă]

Printre cele mai importante inițieri ce au marcat activitatea AGEPI sunt:

  • Înregistrarea primei cereri de brevet la 26 ianuarie 1993 (invenția ”Băutură nealcoolică” solicitată de Matveenco Mihail);
  • Înregistrarea de către AGEPI a primilor mandatari autorizați (reprezentanți în proprietatea intelectuală) ai Republicii Moldova (24 aprilie 1993);
  • Apariția primului număr al Buletinului Oficial de Proprietatea Industrială (BOPI) la data de 30 octombrie 1993;
  • Eliberarea la 4 februarie 1994 a Certificatului Nr.1 de înregistrare a mărcii (Combinatul de piei artificiale și articole tehnice de cauciuc din Chișinău);
  • Eliberarea la 12 mai 1994 a Brevetului Nr.1 al Republicii Moldova (pentru a asigura protecția unui procedeu de fabricare a adaosului alimentar din materie vegetală);
  • Eliberarea la 31 ianuarie 1995 a Certificatului Nr. 1 de înregistrare a desenului/modelului industrial (Fabrica de mobilă ”Viitorul”);
  • Eliberarea la 30 aprilie 1995 a Certificatului Nr. 1 de înregistrare a modelului de utilitate (titular Emanuil Mitnic);
  • Desfășurarea primului Simpozion ”Lecturi AGEPI”, care ulterior devine simpozion internațional și se organizează în fiecare an – 24 octombrie 1997;
  • Desfășurarea primei ediții ale Expoziției Internaționale Specializate ”INFOINVENT – 99”, organizat de  către AGEPI și CIE ”Moldexpo” la 28-31 octombrie 1999.
  • Lansarea în aprilie 2000 a concursului ”Marca comercială a anului” în cadrul expoziției ”Fabricat în Moldova”, eveniment organizat în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie și Asociația Națională a Producătorilor;
  • Deschiderea oficială a Institutului de Proprietate Intelectuală din cadrul AGEPI la 1 octombrie 2000;
  • Lansarea serviciului de depunere electronică a documentelor, utilizând semnătura digitală (1 iunie 2009);
  • Lansarea, în ianuarie 2009, a unui nou tip de servicii – prediagnoza proprietății intelectuale – concept european în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM);
  • Instituirea Observatorului respectării drepturilor de proprietatea intelectuală la 29 iulie 2011.

Legături externe[modificare | modificare sursă]