Sari la conținut

A doua bătălie de la Schooneveld

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
A Doua Bătălie de la Schooneveld
Parte din Războiul Franco-Olandez[*],battles of Schooneveld[*][[battles of Schooneveld (Two naval battles of the Franco-Dutch War, fought off the Netherlands coast on 7 June and 14 June 1673)|​]] Modificați la Wikidata

A Doua Bătălie de la Schooneveld, 14 iunie 1673 gravură neerlandeză de epocă.
Informații generale
Perioadă14 iunie 1673
LocSchooneveld, Provinciile Unite
51°26′N 3°32′E ({{PAGENAME}}) / 51.43°N 3.53°E
RezultatVictorie strategică neerlandeză
Beligeranți
Republica celor Șapte Provincii Unite ale Tărilor de JosRegatul Angliei
Regatul Franței
Conducători
Michiel de Ruyter
Cornelis Tromp
Adriaen Banckert
Prințul Rupert de Rin
Edward Spragge
Jean II d'Estrées
Efective
63 nave de război84 nave de război
Pierderi
~700 morți și răniți,
0 nave (cu excepția unor nave incendiare)
~700 morți și răniți,
0 nave (cu excepția unor nave incendiare)

A doua bătălie de la Schooneveld a avut loc la între flota neerlandeză comandată de Michiel de Ruyter și flota aliată anglo-franceză condusă de Prințul Rupert de Rin, în cadrul celui de al Treilea Război Anglo-Olandez (1672–1674), care făcea parte el însuși din Războiul Franco-Olandez (1672–1678). Această bătălie a îndepărtat temporar flota anglo-franceză din apele Țărilor de Jos. Ultima mare bătălie navală din anul 1673, bătălia de la Texel din luna august, a salvat definitiv Provinciile Unite de o invazie marină anglo-franceză.

Imediat după Prima Bătălie de la Schooneveld flota neerlandeză s-a întors sub protecția ancorajului de la Schooneveld pentru a-și repara avariile iar flota anglo-franceză a ancorat la 12 mile Vest de inamic, la capătul bazinului Schooneveld. De Ruyter era pregătit să atace în dimineața următoare, 8 iunie, dar schimbarea vremii l-a împiedicat să reia lupta. La Schooneveld, De Ruyter a primit doar două nave întăriri, însă acestea erau foarte puternice: Isaac Sweers, vice-amiralul de Amsterdam, pe Olifant (82 tunuri) și Voorsichtigheid (84 tunuri) de la Amiralitatea de pe Maas, comandată de Jan van Brakel, eroul de la Medway și Solebay. Astfel efectivele flotei neerlandeze s-au rotunjit la 51 de nave de linie, cu practic același număr de tunuri ca înainte, 3.169. Sweers și-a luat locul natural de vice-amiral al Escadrei lui Tromp, în timp ce în locul regretatului Vlugh în Ariergardă a fost numit temporar Jan Dick de pe Eenhoorn (70 tunuri) ca Schout-bij-Nact.

Flota aliată anglo-franceză a pierdut trei nave, însă li s-a alăturat doar Swiftsure (70 tunuri), efectivele ei reducându-se la 74 nave de linie cu 4.686 tunuri. Prințul Rupert și-a mutat steagul pe Royal Sovereign (100 tunuri) datorită balansului prea mare al lui Royal Charles iar aceste două nave au schimbat locurile în linie; Swiftsure probabil a înlocuit pe Resolution în Escadra Roșie.

Prințul Rupert s-a folosit de acest răgaz pentru a încerca să își aranjeze flota. La 11 iunie aliații erau ancorați într-o serie de linii întinzându-se de la Nord-Vest la Sud-Est, fiecare alcătuită dintr-una din cele trei divizii ale unei escadre. Erau astfel 9 linii cu nave-amiral pe la mijlocul fiecăreia iar aceste nave amiral erau dispuse într-o linie de la Nord la Sud. În teorie navele amiral trebuiau să se afle la 4 cabluri (2/5 mile) depărtare iar celelalte nave din linie la jumătate din acest interval, dar se pare că distanțele erau mult mai mari în realitate. Spragge scrie în jurnalul său că erau cel puțin 10 mile (sau 6 mile, după altă sursă) de la nava sa amiral la cea a lui Rupert, în loc de 2 2/5 mile cât ar fi trebuit; în mod similar, Legge a ancorat la 2 mile de Rupert, în loc de o milă.

Condițiile nefavorabile ale vremii au continuat până la 14 iunie, când De Ruyter a luat inițiativa și a atacat flota aliată anglo-franceză.

Desfășurarea bătăliei

[modificare | modificare sursă]

Flota neerlandeză s-a pus în mișcare la scurt timp după ora 11:00 în dimineața de 14 iunie, părăsindu-și ancorajul aflat la 10 mile Est de aliați, și s-a îndreptat spre aceștia cu o briză proaspătă dinspre Nord-Est. Se spune că Rupert a așteptat întreaga noapte această mișcare a inamicului, dar Spragge, în ciuda opiniei afirmate, pare să fi fost luat complet prin surprindere. El își părăsise nava pentru a-l vizita pe Rupert și a continuat să se îndrepte spre el chiar și după ce a văzut că neerlandezii s-au pus în mișcare. Când a ajuns după-amiaza pe Royal Sovereign chiar el relatează că vela zburător de pe trinchet era slăbită în semn de ridicare a ancorelor și că inamicul se apropie. Rupert i-a dat ordinul să se urce la bord și să navigheze înainte. Astfel că i-a luat 2 ore să se întoarcă pe Prince iar între timp Escadra sa Albastră, care trebuia să conducă flota, aștepta imobilă să își recapete amiralul.

Pentru a agrava lucrurile, Rupert a decis să contramandeze ordinele către Spragge și să ia conducerea cu propria escadră, asta fără să îi explice intențiile sale lui d’Estrées, care aștepta să își ocupe poziția desemnată la pupa Escadrei Albastre. A rezultat o confuzie completă. Chicheley, contra-amiralul Escadrei Roșii, a luptat alături de Des Ardens, secundul francez; Rupert pe Royal Sovereign se afla la doar 2 sau 3 locuri înaintea lui d’Estrées pe Reine, în timp ce vice-amiralul său, Harman, a apărut aproape de pupa navei amiral franceze. Navele acestor variate divizii au ocupat locuri cum au putut, amestecate între ele și pe mai multe linii; în ariergardă se afla De Grancey cu a treia divizie a francezilor.

La început Spragge a încercat să rămână în față, sperând să aducă într-o linie ordonată celelalte două escadre de la pupa sa care înaintau peste el în confuzie și fără semnal de luptă. În avangarda neerlandeză Tromp “fiind foarte nerăbdător, a tras o lovitură de tun ca să stea după el” și după puțină ezitare Spragge a redus velele și a acceptat provocarea; imediat apoi Rupert a ridicat steagul roșu și lupta s-a generalizat. Bătălia a început în avangardă pe la ora 16:00.

Nu a existat nici o manevră de ambele părți; lupta a fost pur și simplu una între două flote navigând una pe lângă cealaltă la tribord, cu neerlandezii în vânt. După cum se întâmpla de obicei în aceste cazuri, fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă pentru evitarea luptei de aproape. De exemplu, Spragge l-a acuzat pe Tromp că “a tras în mod laș multe salve în vânt, niciodată îndrăznind să se aproprie” , ceea ce este o afirmație remarcabilă despre amiralul confirmat ca alergând mereu în mijlocul acțiunii. Sursele neerlandeze consemnează că Rupert s-a depărtat de De Ruyter, trăgând cu tunurile de la pupa în locul bateriilor laterale, în timp ce versiunea lui Rupert este că De Ruyter “a ridicat velele și s-a ținut în vânt cât mai departe posibil, la un moment dat plecând definitiv din luptă” .

Probabil că afirmația lui Haddock că “noi am păstrat vântul, ei au făcut la fel și nu s-au apropiat” este cea mai aproape de adevăr. Cu numerele sale inferioare De Ruyter ar fi în mod natural reticent să angajeze lupta de la scurtă distanță, atunci când putea atinge obiectivul de a cauza destule avarii inamicului pentru ca acesta să părăsească coasta neerlandeză. Rupert ar fi trebuit să forțeze lupta de la mică distanță, având un avantaj numeric de 3 la 2, însă acesta nu a făcut nici o încercare în această direcție.

Lupta a fost mai dură în avangardă, unde Sweers pe Olifant a angajat lupta mai devreme decât Tromp, a cărui navă naviga mai încet. A fost susținut de Provincie van Utrecht și de două fregate, dar celelalte trei nave din divizia sa și-au luat poziție lângă Tromp, și prin urmare Olifant a trebuit în cele din urmă să părăsească linia. Și navele amiral ale lui Spragge și Tromp au fost avariate considerabil.

Nici Zeven Provincien, nici Sovereign nu au suferit prea mult, dar nava din fața lui De Ruyter, Voorsichtigheid, a fost scoasă din linie pentru o vreme iar nava fiului său, Waesdorp, a suferit mult de pe urma tirului lui Sovereign; în timp ce Royal Katherine, probabil puțin mai în spate, a suferit aproximativ 100 de morți și grav răniți și a fost mult avariată la catarge și suprastructuri. Printre francezi cel mai mult au suferit Prince și Aquilon din divizia din frunte, alături de Grand din ariergardă. O relatare franceză merge atât de departe încât susține că Grancey a trebuit să facă față cu 5 sau 6 nave celor 30 ale lui Banckert, dar după sursele neerlandeze Banckert a fost angajat ușor în luptă, până și d’Estrées admite că divizia sa, împreună cu navele englezești care o susțineau, nu a fost pusă deloc sub presiune.

Virând spre Nord-Nord-Vest odată cu schimbarea vântului, cele două flote au continuat lupta până după lăsarea întunericului. La un moment dat între 22:00 și 0:00, De Ruyter a virat și s-a îndreptat spre casă, dar o parte din flota neerlandeză, sub Tromp, a rămas pe același curs timp de încă 2 sau 3 ore înainte să îl urmeze după miezul nopții.

La sfârșitul luptei aliații se aflau la 25-30 mile de Solebay, dar datorită lipsei generale de muniții și a avariilor severe ale unor nave s-a decis să nu ancoreze acolo ci să meargă la Nore. Flota a ancorat în noaptea de 15 iunie lângă baliza de la Gunfleet, iar la 18 iunie cele mai avariate nave erau duse pe Medway. Neerlandezii au ancorat din nou la Schooneveld în seara de 15 iunie.

Din punct de vedere material, A doua Bătălie de la Schooneveld a fost la fel de nedecisivă ca prima, dar moral a fost o a doua victorie pentru neerlandezi, aliații părăsind pentru o vreme coasta neerlandeză și amânându-și planurile de debarcare. Încă o dată, nici o navă nu a fost pierdută de nici o parte, deși navele neerlandeze Olifant și Tijdverdrijf au fost trimise în port pentru reparații și mai multe nave engleze și franceze erau probabil la fel de greu avariate. Au fost consumate sau pierdute 2 nave incendiare englezești și probabil una sau două neerlandeze.

Nu se știu multe despre pierderile omenești, cu excepția navelor din Amsterdam ale flotei neerlandeze. De partea aliaților singurele numere sunt date de Legge pentru Royal Katherine, aproximativ 30 morți și între 60 și 70 răniți grav. Au fost uciși doi căpitani englezi, Sadlington de pe Crown și White de pe Warspite, în timp ce alți doi căpitani francezi au fost răniți ușor; neerlandezii nu au pierdut nici un ofițer superior, doar Liefde, vice-amiralul de Maas, a for rănit. Contingentul din Amsterdam, care alcătuia exact jumătate din flota neerlandeză, a suferit 216 morți și 285 răniți, nava lui Tromp cu 32 morți și 107 răniți suferind de departe cel mai mult. Brandt menționează că navele de la Maas și Noorder Quarter au suferit mai puțin, dar nu menționează pierderile celor din Zeeland. Probabil ca 700 pierderi sunt destul de aproape de adevăr atât pentru neerlandezi cât și pentru aliați.

Cu toate că neerlandezii au izbândit în această luptă, Tromp, ca de obicei, s-a plâns că nu a fost ajutat cum se cuvine și l-a acuzat pe Sweers că a rămas inactiv în vânt fără nici un motiv. Sweers a răspuns că a atacat inamicul doar cu o singură altă navă mare alături, restul diviziei sale alegând să rămână lângă Tromp (lucru confirmat de acesta) și că nava sa a fost dezafectată și scoasă din luptă. De Ruyter credea că problema venea din „vechi fricțiuni” , probabil datând din 1666; dar pentru a rezolva situația, a trimis trei ofițeri amirali din alte escadre pentru a inspecta nava Olifant a lui Sweers. Verdictul lor a fost unanim în favoarea lui Sweers, în timp ce o a doua inspecție făcută de trei căpitani din escadra lui Tromp și matrozii lor au decis că nava trebuie trimisă în port pentru reparații. Prințul de Orania a sugerat că Sweers ar trebui să fie trimis în escadra lui Banckert și să fie înlocuit de Evertsen, dar asta nu s-a întâmplat; probabil că De Ruyter s-a gândit că amestecul de ofițeri amirali din Amsterdam și Zeeland în două escadre ar duce la și mai multe probleme.

În august 1673 o ultimă încercare a flotei anglo-franceze de a anihila flota neerlandeză și de a debarca apoi trupele de desant adunate la Yarmouth a fost zădărnicită definitiv de către De Ruyter în Bătălia de la Texel. Englezii au negociat o pace separată și au ieșit din război, în timp ce Franța a trebuit să facă față noilor aliați ai Provinciilor Unite, Spania și Imperiul Romano-German, pentru următorii patru ani.

Flota aliată anglo-franceză [1]

[modificare | modificare sursă]

A fost compusă din 74 nave de linie, 10 fregate (84 nave de război) cu 4.674 tunuri și 28.785 oameni, 10 fregate ușoare și alte nave mici (~120 nave in total)

ESCADRA ROȘIE (ENGLEZĂ) (Prințul Rupert)
(navele în linia de bătaie)
26 nave de linie cu 1.744 tunuri si 10.540 oameni
Rang Navă Tunuri Echipaj Căpitan
Avangarda (John Harman)
4 Stavoren 48 230 John Keene
2 Triumph 72 460 William Davies
4 Happy Return 54 280 John Stainsby
3 Warspite 70 420 Richard White
1 London 96 730 Vice-amiralul Sir John Harman (1625-1673), căpitan William Holden
3 Swiftsure 70 420 Richard Rooth
2 French Ruby 80 460 Thomas Room Coyle
3 Anne 58 340 Thomas Elliott
4 Constant Warwick 42 180 Joseph Harris
Centrul (Prințul Rupert)
3 Lion 62 355 Thomas Foulis (sau Fowlis)
4 Princess 54 280 Robert Stout
3 Rupert 66 400 Sir John Holmes
1 Royal Sovereign 100 815 Amiralul Prințul Rupert (1619-1682), căpitan Richard Haddock
5 Edgar 72 445 Sir William Reeves
4 Crown 48 230 Richard Sadlington
2 Henry 82 530 John Wetwang
3 Gloucester 62 340 William Coleman
2 Royal Katherine 100[2] 600 George Legge
2 Old James 70 460 James Storey
Ariergarda (John Chicheley)
4 Yarmouth 54 280 Henry Clarke
3 Revenge 62 355 John Ernley
4 Newcastle 54 280 Anthony Langstone
1 Charles 96 710 Contra-amiralul Sir John Chicheley (c1640-1691)
4 Assurance 42 180 Ralph Lassells
2 Victory 82 530 Sir William Jennings or Jennens
4 Mary Rose 48 230 Thomas Hamilton


ESCADRA ALBĂ (FRANCEZĂ) (Jean d’Estrées)
(navele în linia de bătaie)
26 nave de linie cu 1.550 tunuri si 9.870 oameni
Rang Navă Tunuri Echipaj Căpitan
Avangarda (Hector des Ardens)
3 Oriflamme 50 300 Chevalier François de Bethune
3 Sage 50 300 Joseph Le Fevre de La Barre
3 Temeraire 52 325 Chevalier Louis d’Infreville de St.-Aubin
3 Aquilon 50 300 Louis Gabaret
2 Terrible 70 450 Contra-amiralul[3] Marquis Hector des Ardens (1620-1675)
2 Sans Pareil 64 420 Chevalier Anne Hilaruion de Tourville
3 Precieux 52 325 François Pannetier
Centrul (Jean d’Estrées)
3 Vaillant 52 325 Comte de Sourdis
3 Aimable 52 330 Chevalier de Sebeville
2 Fier 58 370 Chevalier Claude d’Hailly
2 Glorieux 64 420 Chevalier Jean Baptiste de Valbelle
2 Foudroyant 70 450 Jean Gabaret
1 Reine 104 800 Vice-amiralul Jean Comte d’Estrées (1624-1707), căpitan Chevalier Jacques de Cuers de Cogolin
2 Tonnant 64 420 Marquis Raimond de Preuilly d’Humières
2 Invincible 70 420 Chevalier d’Estivalle , căpitan Chevalier d’Amblimont, secund Chevalier Alain Emmanuel de Coëtlogon
3 Apollon 50 300 Joseph Andrault Marquis de Langeron
2 Excellent 60 370 Pierre de Magnou (sau du Magnon)
Ariergarda (François de Graney)
2 Grand 70 420 Job Forant, secund Chevalier de Verdilles
3 Duc 50 300 Chevalier Pierre Le Bret de Flacourt
2 Illustre 70 420 Auguste Jérôme de Beaulieu
2 Orgueilleux 70 450 Contra-amiralul Marquis François Medavy Rouxuel de Grancey (1628/1635-1679), căpitan De Belle-Isle-Erard
2 Fortuné 60 370 Comte Charles de La Roche-Courbon-Blenac, secund Marquis Phillipe de Villette-Mursay
3 Maure 48 360 Marquis François d’Amfreville
3 Bourbon 48 300 Treillebois de la Vigerie
3 Bon 52 325 Pierre de Cou


ESCADRA ALBASTRĂ (ENGLEZĂ) (Edward Spragge)
(navele în linia de bătaie)
22 nave de linie cu 1.380 tunuri și 8.375 oameni
Rang Navă Tunuri Echipaj Căpitan
Avangarda (Thomas Ossory)
2 Rainbow 64 410 Mark Harrison
4 Foresight 48 230 Richard James
4 Greenwich 54 280 Thomas Bridgeman
1 Saint Michael 90 700 Contra-amiralul Sir Thomas Butler Earl of Ossory (1634-1680), căpitan Thomas Guy
4 Sweepstakes 42 180 John Tempest
3 York 60 340 William Finch
4 Hampshire 46 220 Richard Griffith
Centrul (Edward Spragge)
3 Dunkirk 60 340 Francis Courtney
1 Royal Charles 100 780 John Hayward
4 Advice 48 230 Dominick Nugent
1 Royal Prince 100 780 Amiralul Sir Edward Spragge (c1629-1673), căpitan Thomas Fowler
3 Henrietta 62 355 Robert Werden
2 Saint George 70 360 Thomas Daroy
3 Dreadnought 62 355 Richard Trevanion
5 Guernsey ? ? Thomas Harman
Ariergarda (John Kempthorne)
4 Bonaventure 48 230 Henry Killigrew
3 Mary 64 365 Sir Roger Strickland
4 Falcon 42 180 Thomas Andrews
1 Saint Andrew 96 730 Vice-amiralul Sir John Kempthorne (1620-1679)
3 Monk 60 340 Bernard Ludman
4 Ruby 48 230 Stephen Pyend
2 Unicorn 68 410 John Rogers
4 Diamond 48 230 George Canning

Flota neerlandeză

[modificare | modificare sursă]


51 nave de linie, 13 fregate (64 nave de război), 24 nave incendiare, 16 iahturi și alte nave mici cu 3.167 tunuri și 15.632 oameni (105 nave in total)

A DOUA ESCADRĂ (AVANGARDA) (Cornelis Tromp)
(nu se cunoaște ordinea exactă a navelor în linia de bătaie)
17 nave de linie și 5 fregate cu 1.038 tunuri și 5.101 oameni, 8 nave incendiare, 5 iahturi
Amiralitate Navă Tunuri Echipaj Căpitan
Amsterdam Gouden Leeuw 82 500 Locotenentul-amiral Cornelis Tromp (1629-1691), căpitan Thomas Tobiaszoon, secund Cornelis van den Heuvel
Amsterdam Olifant 80 480 Vice-amiralul Isaac Sweers (1629-1691), căpitani Willem Knijff & Juriaan Baak
Amsterdam Hollandia 80 440 Contra-amiralul[4] Jan de Haen (1620-1676)
Amsterdam Agatha 50 245 Pieter de Sitter
Amsterdam Akerboom 62 280 Jacob Teding van Berkhout
Amsterdam Amsterdam 60 280 Cornelis van der Zaan
Amsterdam Callantsoog 70 285 Volkert Hendricsz Swart
Amsterdam Geloof 56 280 Cornelis Tijloos
Amsterdam Provincie Utrecht 60 280 Jan de Jong
Amsterdam Wakende Kraan 44 200 Pieter Klaasz Dekker
Amsterdam Zeelandia 44 200 Daniel Elsevier
Rotterdam Delft 62 325 Philips van Almonde
Rotterdam Schieland 60 285 Adriaan Poort
Rotterdam Wassenaer 60 285 Barent Rees
Noorderkwartier Pacificatie 80 340 Cornelis Bakker
Noorderkwartier Jupiter 42 200 Pieter Bakker
Noorderkwartier Wapen van Holland 46 200 Matthijs Dirkszoon Pijl
Fregate
Amsterdam Bommel 24 100 Jan Bogaart
Amsterdam Haas 24 100 Hans Hartwich
Amsterdam Middelburg 36 135 Henk Span
Amsterdam Oudkarspel 34 130 Jan de Jong
Amsterdam Popkensburg 24 100 Jan Noirot
Iahturi
Amsterdam Egmond 10 34 Jan Kramer
Amsterdam Triton 10 34 Klaas Portugaal
Zeeland Bruinvis 6 ? Jan Poot
Amsterdam Kater 10 34 Abraham Taalman
Friesland Huis van Nassau ? ? Joost Willemszoon
Nave incendiare
Amsterdam Draak 4 22 Willem Willemsz
Amsterdam Jakob en Anna 4 22 Jan Boogaart (sau Boomgaart)
Amsterdam Leidster 4 22 Pieter van Grootveldt
Amsterdam Salm 4 22 Cornelis Jelmertsz Kok
Amsterdam Salvador ? ? Jakob Vroom
Amsterdam Vergulde Post 4 22 Cornelis Boermans
Amsterdam Vrede 4 22 Dirk Klaasz Harney
Noorderkwartier Vis ? ? Harmen Dircksz de Boer
Galiote
Amsterdam Jonge Prins ? ? Dirk Turk
Amsterdam Sint Pieter ? ? Dirk Piet van den Velde


PRIMA ESCADRĂ (CENTRUL) (Michiel de Ruyter)
(nu se cunoaște ordinea exactă a navelor în linia de bătaie)
18 nave de linie și 4 fregate cu 1.281 tunuri și 6.276 oameni, 8 nave incendiare, 4 iahturi, 3 galiote
Amiralitate Navă Tunuri Echipaj Căpitan
Rotterdam Zeven Provincien 80 530 Locotenentul-amiral-general Michiel Adriaansz de Ruyter (1607-1676), căpitani Jan Willemsz van Nijmegen & Pieter de Liefde
Rotterdam Eendracht 72 420 Locotenentul-amiral Aert Janssen van Nes (1626-1693)
Rotterdam Vrijheid 80 500 Vice-amiralul Jan Evertsz de Liefde (1619-1673)
Rotterdam Maagd van Dordrecht 68 400 Contra-amiralul Jan Jansse van Nes (1631-1680), căpitan Gerard Callenburgh
Rotterdam Voorzichtigheid 84 480 Jan van Brakel
Rotterdam Dordrecht 44 175 Frans van Nijdek
Rotterdam Gelderland 63 345 Cornelis de Liefde
Rotterdam Zeelandia 42 170 Simon van Panhuis
Amsterdam Beschermer 50 245 David Swerius
Amsterdam Essen 50 245 Philips de Munnik
Amsterdam Spiegel 70 350 comandor Jacob van Meeuwen
Amsterdam Stad Utrecht 66 310 Jan Davids Bont
Amsterdam Steenbergen 70 340 Jan van Gelder
Amsterdam Waasdorp 68 338 Engel de Ruyter
Noorderkwartier Caleb 46 220 Klaas Pietersz Wijnbergen
Noorderkwartier Wapen van Alkmaar 64 260 Jan Krook
Noorderkwartier Wapen van Medemblik 44 200 Hendrik Visscher
Fregate
Amsterdam Harderwijk 24 100 Mozes Wichmans
Amsterdam Edam 36 113 Willem van Ewijk
Rotterdam Schiedam 24 90 Cornelis van der Hoeven
Rotterdam Wapen van Utrecht 34 160 Jan Snellen
Iahturi
Rotterdam Hoope ? ? Isaak Teuniszoon van Anten
Rotterdam Rotterdam ? ? Wynant van Meurs
Zeeland Jonge Maria 10 ? Arnout Leunissen
Zeeland Tonijn 6 ? Pieter de Moor
Friesland Liefde ? ? Jochem Janszoon
Nave incendiare
Amsterdam Melkschuit 4 17 Jakob Schenk
Amsterdam Sayer 4 19 Wijbrant Barentsz
Rotterdam Blakmoor ? 18 Abraham van Kooperen
Rotterdam Eenhoorn ? ? Willem de Raves
Rotterdam Jisper Kerk ? ? Lens Harmensz
Rotterdam Louise 4 ? Jan Danielsz van den Rijn
Rotterdam Maria ? ? Dirk de Munnik
Rotterdam Sint Pieter ? 18 Gerrit Halfkraag


A TREIA ESCADRĂ (ARIERGARDA) (Adriaen Banckert)
(nu se cunoaște ordinea exactă a navelor în linia de bătaie)
17 nave de linie și 4 fregate cu 1.068 tunuri și 5.003 oameni, 8 nave incendiare, 6 iahturi
Amiralitate Navă Tunuri Echipaj Căpitan
Zeeland Walcheren 70 420 Locotenentul-amiral Adriaen van Trappen Banckert (1620-1684)
Zeeland Zierikzee 60 320 Vice-amiralul Cornelis Evertsen de Jonge (1628-1679)
Noorderkwartier Eenhoorn 70 319 Contra-amiralul Jan Janszoon Dick (?-1690)
Zeeland Domburg 60 300 Karel van der Putten
Zeeland Veere 48 225 Dirk Jobszoon Kiela
Rotterdam Riddeschap van Holland 65 345 Eland du Bois
Amsterdam Gideon 62 280 Barent Hals
Amsterdam Huis Tijdverdrijf 56 245 Gilles Schey
Amsterdam Komeetstar 70 340 Pieter van Middelland
Amsterdam Gouden Leeuwen 50 245 Jan Gijsels van Lier
Noorderkwartier Gelderland 60 240 Maarten de Boer
Noorderkwartier Jonge Prins 64 300 Klaas Valehen
Noorderkwartier Justina van Nassau 65 280 Jan Muijs
Noorderkwartier Noorderkwartier 60 254 Jacob Roos
Noorderkwartier Wapen van Enkhuizen 72 336 Leendert Kuiper
Noorderkwartier Wapen van Nassau 58 230 Pieter Kersseboom
Noorderkwartier Westfriesland 78 324 Jan Hek
Fregate
Zeeland Delft 34 ? Adriaen Banckert de Jonge
Zeeland Goes 34 142 Barent Martensz
Rotterdam Brak 22 100 Roemer Vlak
Friesland Windhondt ? ? Jan Pieterszoon Vinkelbos
Iahturi
Zeeland Goes 8 25 David van Geersdaale
Zeeland Lapmand 8 25 Daniel Scuye
Zeeland Parel 8 ? Teunis Post
Zeeland Zwaluw ? ? Matthys Laurenszoon
Zeeland Waterhondt ? ? Jakob Hamers
Zeeland Hazewindt 7 25 Tobias Adriaansz
Nave incendiare
Amsterdam Kasteel van Loon ? 22 Pieter Hendriksz Pop
Noorderkwartier Christina Leonora ? 16 Pieter Bokkes
Noorderkwartier Witte Mol ? 17 Hendrik Munt
Zeeland Dadelboom 2 ? Reinier Dircksz
Zeeland Samson ? 12 Lieven Zacharias
Zeeland St Catharina ? ? Frederick van Konvent
Zeeland Samuel en Jakob ? ? Simon Arentszoon
Zeeland Sivillie ? ? Antony Janszoon Schalje
  1. ^ Roger Charles Anderson, "Journals and Narratives of the Third Dutch War", Pag.402
  2. ^ În 1673 la Portsmouth a fost modificată să cuprindă o teugă și o punte de comandă prelungită pentru a monta un rând continuu de tunuri, deținând acum trei punți complete de tunuri, augmentând armamentul la 100 de piese de artilerie. Frank Fox The Four Days Battle of 1666: The Greatest Sea Fight of the Age of Sail, pag.314
  3. ^ În franceză numele funcției este Chef d’Escadre, care efectiv înseamnă Șef-de-escadră, funcție care este echivalentă cu Contra-amiralul
  4. ^ În neerlandeză numele funcției este Schout-bij-Nacht, care efectiv înseamnă Șerif-de-Noapte, funcție care este echivalentă cu Contra-amiralul
  • Journals and Narratives of the Third Dutch War, Roger Charles Anderson, Naval Records Society, London 1946
  • Johan de Witt en zijn tijd, Pieter Simons, Johannes van der Hey en zoon, Amsterdam 1842, vol 3
  • The Influence of Sea Power upon History 1660-1783, A.T.Mahan, Little, Brown & Company, Boston 1898
  • The Great Admirals: Command at Sea, 1587-1945, Jack Sweetman, Little, Naval Institue Press, 1997