A doua bătălie de la Schooneveld

A Doua Bătălie de la Schooneveld
Parte din Războiul Franco-Olandez[*]​,battles of Schooneveld[*][[battles of Schooneveld (Two naval battles of the Franco-Dutch War, fought off the Netherlands coast on 7 June and 14 June 1673)|​]]
A Doua Bătălie de la Schooneveld, 14 iunie 1673 gravură neerlandeză de epocă.
Informații generale
Perioadă 14 iunie 1673 Loc Schooneveld, Provinciile Unite 51°26′N 3°32′E ({{PAGENAME}}) Rezultat Victorie strategică neerlandeză
Beligeranți
Republica celor Șapte Provincii Unite ale Tărilor de Jos	Regatul Angliei Regatul Franței
Conducători
Michiel de Ruyter Cornelis Tromp Adriaen Banckert	Prințul Rupert de Rin Edward Spragge Jean II d'Estrées
Efective
63 nave de război	84 nave de război
Pierderi
~700 morți și răniți, 0 nave (cu excepția unor nave incendiare)	~700 morți și răniți, 0 nave (cu excepția unor nave incendiare)

A doua bătălie de la Schooneveld a avut loc la 4/14 iunie 1673 între flota neerlandeză comandată de Michiel de Ruyter și flota aliată anglo-franceză condusă de Prințul Rupert de Rin, în cadrul celui de al Treilea Război Anglo-Olandez (1672–1674), care făcea parte el însuși din Războiul Franco-Olandez (1672–1678). Această bătălie a îndepărtat temporar flota anglo-franceză din apele Țărilor de Jos. Ultima mare bătălie navală din anul 1673, bătălia de la Texel din luna august, a salvat definitiv Provinciile Unite de o invazie marină anglo-franceză.

Context

Imediat după Prima Bătălie de la Schooneveld flota neerlandeză s-a întors sub protecția ancorajului de la Schooneveld pentru a-și repara avariile iar flota anglo-franceză a ancorat la 12 mile Vest de inamic, la capătul bazinului Schooneveld. De Ruyter era pregătit să atace în dimineața următoare, 8 iunie, dar schimbarea vremii l-a împiedicat să reia lupta. La Schooneveld, De Ruyter a primit doar două nave întăriri, însă acestea erau foarte puternice: Isaac Sweers, vice-amiralul de Amsterdam, pe Olifant (82 tunuri) și Voorsichtigheid (84 tunuri) de la Amiralitatea de pe Maas, comandată de Jan van Brakel, eroul de la Medway și Solebay. Astfel efectivele flotei neerlandeze s-au rotunjit la 51 de nave de linie, cu practic același număr de tunuri ca înainte, 3.169. Sweers și-a luat locul natural de vice-amiral al Escadrei lui Tromp, în timp ce în locul regretatului Vlugh în Ariergardă a fost numit temporar Jan Dick de pe Eenhoorn (70 tunuri) ca Schout-bij-Nact.

Flota aliată anglo-franceză a pierdut trei nave, însă li s-a alăturat doar Swiftsure (70 tunuri), efectivele ei reducându-se la 74 nave de linie cu 4.686 tunuri. Prințul Rupert și-a mutat steagul pe Royal Sovereign (100 tunuri) datorită balansului prea mare al lui Royal Charles iar aceste două nave au schimbat locurile în linie; Swiftsure probabil a înlocuit pe Resolution în Escadra Roșie.

Prințul Rupert s-a folosit de acest răgaz pentru a încerca să își aranjeze flota. La 11 iunie aliații erau ancorați într-o serie de linii întinzându-se de la Nord-Vest la Sud-Est, fiecare alcătuită dintr-una din cele trei divizii ale unei escadre. Erau astfel 9 linii cu nave-amiral pe la mijlocul fiecăreia iar aceste nave amiral erau dispuse într-o linie de la Nord la Sud. În teorie navele amiral trebuiau să se afle la 4 cabluri (2/5 mile) depărtare iar celelalte nave din linie la jumătate din acest interval, dar se pare că distanțele erau mult mai mari în realitate. Spragge scrie în jurnalul său că erau cel puțin 10 mile (sau 6 mile, după altă sursă) de la nava sa amiral la cea a lui Rupert, în loc de 2 2/5 mile cât ar fi trebuit; în mod similar, Legge a ancorat la 2 mile de Rupert, în loc de o milă.

Condițiile nefavorabile ale vremii au continuat până la 14 iunie, când De Ruyter a luat inițiativa și a atacat flota aliată anglo-franceză.

Desfășurarea bătăliei

Flota neerlandeză s-a pus în mișcare la scurt timp după ora 11:00 în dimineața de 14 iunie, părăsindu-și ancorajul aflat la 10 mile Est de aliați, și s-a îndreptat spre aceștia cu o briză proaspătă dinspre Nord-Est. Se spune că Rupert a așteptat întreaga noapte această mișcare a inamicului, dar Spragge, în ciuda opiniei afirmate, pare să fi fost luat complet prin surprindere. El își părăsise nava pentru a-l vizita pe Rupert și a continuat să se îndrepte spre el chiar și după ce a văzut că neerlandezii s-au pus în mișcare. Când a ajuns după-amiaza pe Royal Sovereign chiar el relatează că vela zburător de pe trinchet era slăbită în semn de ridicare a ancorelor și că inamicul se apropie. Rupert i-a dat ordinul să se urce la bord și să navigheze înainte. Astfel că i-a luat 2 ore să se întoarcă pe Prince iar între timp Escadra sa Albastră, care trebuia să conducă flota, aștepta imobilă să își recapete amiralul.

Pentru a agrava lucrurile, Rupert a decis să contramandeze ordinele către Spragge și să ia conducerea cu propria escadră, asta fără să îi explice intențiile sale lui d’Estrées, care aștepta să își ocupe poziția desemnată la pupa Escadrei Albastre. A rezultat o confuzie completă. Chicheley, contra-amiralul Escadrei Roșii, a luptat alături de Des Ardens, secundul francez; Rupert pe Royal Sovereign se afla la doar 2 sau 3 locuri înaintea lui d’Estrées pe Reine, în timp ce vice-amiralul său, Harman, a apărut aproape de pupa navei amiral franceze. Navele acestor variate divizii au ocupat locuri cum au putut, amestecate între ele și pe mai multe linii; în ariergardă se afla De Grancey cu a treia divizie a francezilor.

La început Spragge a încercat să rămână în față, sperând să aducă într-o linie ordonată celelalte două escadre de la pupa sa care înaintau peste el în confuzie și fără semnal de luptă. În avangarda neerlandeză Tromp “fiind foarte nerăbdător, a tras o lovitură de tun ca să stea după el” și după puțină ezitare Spragge a redus velele și a acceptat provocarea; imediat apoi Rupert a ridicat steagul roșu și lupta s-a generalizat. Bătălia a început în avangardă pe la ora 16:00.

Nu a existat nici o manevră de ambele părți; lupta a fost pur și simplu una între două flote navigând una pe lângă cealaltă la tribord, cu neerlandezii în vânt. După cum se întâmpla de obicei în aceste cazuri, fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă pentru evitarea luptei de aproape. De exemplu, Spragge l-a acuzat pe Tromp că “a tras în mod laș multe salve în vânt, niciodată îndrăznind să se aproprie” , ceea ce este o afirmație remarcabilă despre amiralul confirmat ca alergând mereu în mijlocul acțiunii. Sursele neerlandeze consemnează că Rupert s-a depărtat de De Ruyter, trăgând cu tunurile de la pupa în locul bateriilor laterale, în timp ce versiunea lui Rupert este că De Ruyter “a ridicat velele și s-a ținut în vânt cât mai departe posibil, la un moment dat plecând definitiv din luptă” .

Probabil că afirmația lui Haddock că “noi am păstrat vântul, ei au făcut la fel și nu s-au apropiat” este cea mai aproape de adevăr. Cu numerele sale inferioare De Ruyter ar fi în mod natural reticent să angajeze lupta de la scurtă distanță, atunci când putea atinge obiectivul de a cauza destule avarii inamicului pentru ca acesta să părăsească coasta neerlandeză. Rupert ar fi trebuit să forțeze lupta de la mică distanță, având un avantaj numeric de 3 la 2, însă acesta nu a făcut nici o încercare în această direcție.

Lupta a fost mai dură în avangardă, unde Sweers pe Olifant a angajat lupta mai devreme decât Tromp, a cărui navă naviga mai încet. A fost susținut de Provincie van Utrecht și de două fregate, dar celelalte trei nave din divizia sa și-au luat poziție lângă Tromp, și prin urmare Olifant a trebuit în cele din urmă să părăsească linia. Și navele amiral ale lui Spragge și Tromp au fost avariate considerabil.

Nici Zeven Provincien, nici Sovereign nu au suferit prea mult, dar nava din fața lui De Ruyter, Voorsichtigheid, a fost scoasă din linie pentru o vreme iar nava fiului său, Waesdorp, a suferit mult de pe urma tirului lui Sovereign; în timp ce Royal Katherine, probabil puțin mai în spate, a suferit aproximativ 100 de morți și grav răniți și a fost mult avariată la catarge și suprastructuri. Printre francezi cel mai mult au suferit Prince și Aquilon din divizia din frunte, alături de Grand din ariergardă. O relatare franceză merge atât de departe încât susține că Grancey a trebuit să facă față cu 5 sau 6 nave celor 30 ale lui Banckert, dar după sursele neerlandeze Banckert a fost angajat ușor în luptă, până și d’Estrées admite că divizia sa, împreună cu navele englezești care o susțineau, nu a fost pusă deloc sub presiune.

Virând spre Nord-Nord-Vest odată cu schimbarea vântului, cele două flote au continuat lupta până după lăsarea întunericului. La un moment dat între 22:00 și 0:00, De Ruyter a virat și s-a îndreptat spre casă, dar o parte din flota neerlandeză, sub Tromp, a rămas pe același curs timp de încă 2 sau 3 ore înainte să îl urmeze după miezul nopții.

Urmările

La sfârșitul luptei aliații se aflau la 25-30 mile de Solebay, dar datorită lipsei generale de muniții și a avariilor severe ale unor nave s-a decis să nu ancoreze acolo ci să meargă la Nore. Flota a ancorat în noaptea de 15 iunie lângă baliza de la Gunfleet, iar la 18 iunie cele mai avariate nave erau duse pe Medway. Neerlandezii au ancorat din nou la Schooneveld în seara de 15 iunie.

Din punct de vedere material, A doua Bătălie de la Schooneveld a fost la fel de nedecisivă ca prima, dar moral a fost o a doua victorie pentru neerlandezi, aliații părăsind pentru o vreme coasta neerlandeză și amânându-și planurile de debarcare. Încă o dată, nici o navă nu a fost pierdută de nici o parte, deși navele neerlandeze Olifant și Tijdverdrijf au fost trimise în port pentru reparații și mai multe nave engleze și franceze erau probabil la fel de greu avariate. Au fost consumate sau pierdute 2 nave incendiare englezești și probabil una sau două neerlandeze.

Nu se știu multe despre pierderile omenești, cu excepția navelor din Amsterdam ale flotei neerlandeze. De partea aliaților singurele numere sunt date de Legge pentru Royal Katherine, aproximativ 30 morți și între 60 și 70 răniți grav. Au fost uciși doi căpitani englezi, Sadlington de pe Crown și White de pe Warspite, în timp ce alți doi căpitani francezi au fost răniți ușor; neerlandezii nu au pierdut nici un ofițer superior, doar Liefde, vice-amiralul de Maas, a for rănit. Contingentul din Amsterdam, care alcătuia exact jumătate din flota neerlandeză, a suferit 216 morți și 285 răniți, nava lui Tromp cu 32 morți și 107 răniți suferind de departe cel mai mult. Brandt menționează că navele de la Maas și Noorder Quarter au suferit mai puțin, dar nu menționează pierderile celor din Zeeland. Probabil ca 700 pierderi sunt destul de aproape de adevăr atât pentru neerlandezi cât și pentru aliați.

Cu toate că neerlandezii au izbândit în această luptă, Tromp, ca de obicei, s-a plâns că nu a fost ajutat cum se cuvine și l-a acuzat pe Sweers că a rămas inactiv în vânt fără nici un motiv. Sweers a răspuns că a atacat inamicul doar cu o singură altă navă mare alături, restul diviziei sale alegând să rămână lângă Tromp (lucru confirmat de acesta) și că nava sa a fost dezafectată și scoasă din luptă. De Ruyter credea că problema venea din „vechi fricțiuni” , probabil datând din 1666; dar pentru a rezolva situația, a trimis trei ofițeri amirali din alte escadre pentru a inspecta nava Olifant a lui Sweers. Verdictul lor a fost unanim în favoarea lui Sweers, în timp ce o a doua inspecție făcută de trei căpitani din escadra lui Tromp și matrozii lor au decis că nava trebuie trimisă în port pentru reparații. Prințul de Orania a sugerat că Sweers ar trebui să fie trimis în escadra lui Banckert și să fie înlocuit de Evertsen, dar asta nu s-a întâmplat; probabil că De Ruyter s-a gândit că amestecul de ofițeri amirali din Amsterdam și Zeeland în două escadre ar duce la și mai multe probleme.

În august 1673 o ultimă încercare a flotei anglo-franceze de a anihila flota neerlandeză și de a debarca apoi trupele de desant adunate la Yarmouth a fost zădărnicită definitiv de către De Ruyter în Bătălia de la Texel. Englezii au negociat o pace separată și au ieșit din război, în timp ce Franța a trebuit să facă față noilor aliați ai Provinciilor Unite, Spania și Imperiul Romano-German, pentru următorii patru ani.

Flota aliată anglo-franceză

A fost compusă din 74 nave de linie, 10 fregate (84 nave de război) cu 4.674 tunuri și 28.785 oameni, 10 fregate ușoare și alte nave mici (~120 nave in total)

ESCADRA ROȘIE (ENGLEZĂ) (Prințul Rupert) (navele în linia de bătaie) 26 nave de linie cu 1.744 tunuri si 10.540 oameni
Rang	Navă	Tunuri	Echipaj	Căpitan
Avangarda (John Harman)
4	Stavoren	48	230	John Keene
2	Triumph	72	460	William Davies
4	Happy Return	54	280	John Stainsby
3	Warspite	70	420	Richard White †
1	London	96	730	Vice-amiralul Sir John Harman (1625-1673), căpitan William Holden
3	Swiftsure	70	420	Richard Rooth
2	French Ruby	80	460	Thomas Room Coyle
3	Anne	58	340	Thomas Elliott
4	Constant Warwick	42	180	Joseph Harris
Centrul (Prințul Rupert)
3	Lion	62	355	Thomas Foulis (sau Fowlis)†
4	Princess	54	280	Robert Stout
3	Rupert	66	400	Sir John Holmes
1	Royal Sovereign	100	815	Amiralul Prințul Rupert (1619-1682), căpitan Richard Haddock
5	Edgar	72	445	Sir William Reeves
4	Crown	48	230	Richard Sadlington †
2	Henry	82	530	John Wetwang
3	Gloucester	62	340	William Coleman
2	Royal Katherine	100	600	George Legge
2	Old James	70	460	James Storey
Ariergarda (John Chicheley)
4	Yarmouth	54	280	Henry Clarke
3	Revenge	62	355	John Ernley
4	Newcastle	54	280	Anthony Langstone
1	Charles	96	710	Contra-amiralul Sir John Chicheley (c1640-1691)
4	Assurance	42	180	Ralph Lassells
2	Victory	82	530	Sir William Jennings or Jennens
4	Mary Rose	48	230	Thomas Hamilton

ESCADRA ALBĂ (FRANCEZĂ) (Jean d’Estrées) (navele în linia de bătaie) 26 nave de linie cu 1.550 tunuri si 9.870 oameni
Rang	Navă	Tunuri	Echipaj	Căpitan
Avangarda (Hector des Ardens)
3	Oriflamme	50	300	Chevalier François de Bethune
3	Sage	50	300	Joseph Le Fevre de La Barre
3	Temeraire	52	325	Chevalier Louis d’Infreville de St.-Aubin
3	Aquilon	50	300	Louis Gabaret
2	Terrible	70	450	Contra-amiralul Marquis Hector des Ardens (1620-1675)
2	Sans Pareil	64	420	Chevalier Anne Hilaruion de Tourville
3	Precieux	52	325	François Pannetier
Centrul (Jean d’Estrées)
3	Vaillant	52	325	Comte de Sourdis
3	Aimable	52	330	Chevalier de Sebeville
2	Fier	58	370	Chevalier Claude d’Hailly
2	Glorieux	64	420	Chevalier Jean Baptiste de Valbelle
2	Foudroyant	70	450	Jean Gabaret
1	Reine	104	800	Vice-amiralul Jean Comte d’Estrées (1624-1707), căpitan Chevalier Jacques de Cuers de Cogolin
2	Tonnant	64	420	Marquis Raimond de Preuilly d’Humières
2	Invincible	70	420	Chevalier d’Estivalle †, căpitan Chevalier d’Amblimont, secund Chevalier Alain Emmanuel de Coëtlogon
3	Apollon	50	300	Joseph Andrault Marquis de Langeron
2	Excellent	60	370	Pierre de Magnou (sau du Magnon)
Ariergarda (François de Graney)
2	Grand	70	420	Job Forant, secund Chevalier de Verdilles
3	Duc	50	300	Chevalier Pierre Le Bret de Flacourt
2	Illustre	70	420	Auguste Jérôme de Beaulieu
2	Orgueilleux	70	450	Contra-amiralul Marquis François Medavy Rouxuel de Grancey (1628/1635-1679), căpitan De Belle-Isle-Erard
2	Fortuné	60	370	Comte Charles de La Roche-Courbon-Blenac, secund Marquis Phillipe de Villette-Mursay
3	Maure	48	360	Marquis François d’Amfreville
3	Bourbon	48	300	Treillebois de la Vigerie
3	Bon	52	325	Pierre de Cou

ESCADRA ALBASTRĂ (ENGLEZĂ) (Edward Spragge) (navele în linia de bătaie) 22 nave de linie cu 1.380 tunuri și 8.375 oameni
Rang	Navă	Tunuri	Echipaj	Căpitan
Avangarda (Thomas Ossory)
2	Rainbow	64	410	Mark Harrison
4	Foresight	48	230	Richard James
4	Greenwich	54	280	Thomas Bridgeman
1	Saint Michael	90	700	Contra-amiralul Sir Thomas Butler Earl of Ossory (1634-1680), căpitan Thomas Guy
4	Sweepstakes	42	180	John Tempest †
3	York	60	340	William Finch †
4	Hampshire	46	220	Richard Griffith
Centrul (Edward Spragge)
3	Dunkirk	60	340	Francis Courtney
1	Royal Charles	100	780	John Hayward
4	Advice	48	230	Dominick Nugent
1	Royal Prince	100	780	Amiralul Sir Edward Spragge (c1629-1673), căpitan Thomas Fowler
3	Henrietta	62	355	Robert Werden †
2	Saint George	70	360	Thomas Daroy
3	Dreadnought	62	355	Richard Trevanion
5	Guernsey	?	?	Thomas Harman
Ariergarda (John Kempthorne)
4	Bonaventure	48	230	Henry Killigrew
3	Mary	64	365	Sir Roger Strickland
4	Falcon	42	180	Thomas Andrews
1	Saint Andrew	96	730	Vice-amiralul Sir John Kempthorne (1620-1679)
3	Monk	60	340	Bernard Ludman
4	Ruby	48	230	Stephen Pyend
2	Unicorn	68	410	John Rogers
4	Diamond	48	230	George Canning

Flota neerlandeză

51 nave de linie, 13 fregate (64 nave de război), 24 nave incendiare, 16 iahturi și alte nave mici cu 3.167 tunuri și 15.632 oameni (105 nave in total)

A DOUA ESCADRĂ (AVANGARDA) (Cornelis Tromp) (nu se cunoaște ordinea exactă a navelor în linia de bătaie) 17 nave de linie și 5 fregate cu 1.038 tunuri și 5.101 oameni, 8 nave incendiare, 5 iahturi
Amiralitate	Navă	Tunuri	Echipaj	Căpitan
Amsterdam	Gouden Leeuw	82	500	Locotenentul-amiral Cornelis Tromp (1629-1691), căpitan Thomas Tobiaszoon, secund Cornelis van den Heuvel
Amsterdam	Olifant	80	480	Vice-amiralul Isaac Sweers (1629-1691), căpitani Willem Knijff & Juriaan Baak
Amsterdam	Hollandia	80	440	Contra-amiralul Jan de Haen (1620-1676)
Amsterdam	Agatha	50	245	Pieter de Sitter
Amsterdam	Akerboom	62	280	Jacob Teding van Berkhout
Amsterdam	Amsterdam	60	280	Cornelis van der Zaan
Amsterdam	Callantsoog	70	285	Volkert Hendricsz Swart
Amsterdam	Geloof	56	280	Cornelis Tijloos
Amsterdam	Provincie Utrecht	60	280	Jan de Jong
Amsterdam	Wakende Kraan	44	200	Pieter Klaasz Dekker
Amsterdam	Zeelandia	44	200	Daniel Elsevier
Rotterdam	Delft	62	325	Philips van Almonde
Rotterdam	Schieland	60	285	Adriaan Poort
Rotterdam	Wassenaer	60	285	Barent Rees
Noorderkwartier	Pacificatie	80	340	Cornelis Bakker
Noorderkwartier	Jupiter	42	200	Pieter Bakker
Noorderkwartier	Wapen van Holland	46	200	Matthijs Dirkszoon Pijl
Fregate
Amsterdam	Bommel	24	100	Jan Bogaart
Amsterdam	Haas	24	100	Hans Hartwich
Amsterdam	Middelburg	36	135	Henk Span
Amsterdam	Oudkarspel	34	130	Jan de Jong
Amsterdam	Popkensburg	24	100	Jan Noirot
Iahturi
Amsterdam	Egmond	10	34	Jan Kramer
Amsterdam	Triton	10	34	Klaas Portugaal
Zeeland	Bruinvis	6	?	Jan Poot
Amsterdam	Kater	10	34	Abraham Taalman
Friesland	Huis van Nassau	?	?	Joost Willemszoon
Nave incendiare
Amsterdam	Draak	4	22	Willem Willemsz
Amsterdam	Jakob en Anna	4	22	Jan Boogaart (sau Boomgaart)
Amsterdam	Leidster	4	22	Pieter van Grootveldt
Amsterdam	Salm	4	22	Cornelis Jelmertsz Kok
Amsterdam	Salvador	?	?	Jakob Vroom
Amsterdam	Vergulde Post	4	22	Cornelis Boermans
Amsterdam	Vrede	4	22	Dirk Klaasz Harney
Noorderkwartier	Vis	?	?	Harmen Dircksz de Boer
Galiote
Amsterdam	Jonge Prins	?	?	Dirk Turk
Amsterdam	Sint Pieter	?	?	Dirk Piet van den Velde

PRIMA ESCADRĂ (CENTRUL) (Michiel de Ruyter) (nu se cunoaște ordinea exactă a navelor în linia de bătaie) 18 nave de linie și 4 fregate cu 1.281 tunuri și 6.276 oameni, 8 nave incendiare, 4 iahturi, 3 galiote
Amiralitate	Navă	Tunuri	Echipaj	Căpitan
Rotterdam	Zeven Provincien	80	530	Locotenentul-amiral-general Michiel Adriaansz de Ruyter (1607-1676), căpitani Jan Willemsz van Nijmegen & Pieter de Liefde
Rotterdam	Eendracht	72	420	Locotenentul-amiral Aert Janssen van Nes (1626-1693)
Rotterdam	Vrijheid	80	500	Vice-amiralul Jan Evertsz de Liefde (1619-1673)
Rotterdam	Maagd van Dordrecht	68	400	Contra-amiralul Jan Jansse van Nes (1631-1680), căpitan Gerard Callenburgh
Rotterdam	Voorzichtigheid	84	480	Jan van Brakel
Rotterdam	Dordrecht	44	175	Frans van Nijdek
Rotterdam	Gelderland	63	345	Cornelis de Liefde
Rotterdam	Zeelandia	42	170	Simon van Panhuis
Amsterdam	Beschermer	50	245	David Swerius
Amsterdam	Essen	50	245	Philips de Munnik
Amsterdam	Spiegel	70	350	comandor Jacob van Meeuwen
Amsterdam	Stad Utrecht	66	310	Jan Davids Bont
Amsterdam	Steenbergen	70	340	Jan van Gelder
Amsterdam	Waasdorp	68	338	Engel de Ruyter
Noorderkwartier	Caleb	46	220	Klaas Pietersz Wijnbergen
Noorderkwartier	Wapen van Alkmaar	64	260	Jan Krook
Noorderkwartier	Wapen van Medemblik	44	200	Hendrik Visscher
Fregate
Amsterdam	Harderwijk	24	100	Mozes Wichmans
Amsterdam	Edam	36	113	Willem van Ewijk
Rotterdam	Schiedam	24	90	Cornelis van der Hoeven
Rotterdam	Wapen van Utrecht	34	160	Jan Snellen
Iahturi
Rotterdam	Hoope	?	?	Isaak Teuniszoon van Anten
Rotterdam	Rotterdam	?	?	Wynant van Meurs
Zeeland	Jonge Maria	10	?	Arnout Leunissen
Zeeland	Tonijn	6	?	Pieter de Moor
Friesland	Liefde	?	?	Jochem Janszoon
Nave incendiare
Amsterdam	Melkschuit	4	17	Jakob Schenk
Amsterdam	Sayer	4	19	Wijbrant Barentsz
Rotterdam	Blakmoor	?	18	Abraham van Kooperen
Rotterdam	Eenhoorn	?	?	Willem de Raves
Rotterdam	Jisper Kerk	?	?	Lens Harmensz
Rotterdam	Louise	4	?	Jan Danielsz van den Rijn
Rotterdam	Maria	?	?	Dirk de Munnik
Rotterdam	Sint Pieter	?	18	Gerrit Halfkraag

A TREIA ESCADRĂ (ARIERGARDA) (Adriaen Banckert) (nu se cunoaște ordinea exactă a navelor în linia de bătaie) 17 nave de linie și 4 fregate cu 1.068 tunuri și 5.003 oameni, 8 nave incendiare, 6 iahturi
Amiralitate	Navă	Tunuri	Echipaj	Căpitan
Zeeland	Walcheren	70	420	Locotenentul-amiral Adriaen van Trappen Banckert (1620-1684)
Zeeland	Zierikzee	60	320	Vice-amiralul Cornelis Evertsen de Jonge (1628-1679)
Noorderkwartier	Eenhoorn	70	319	Contra-amiralul Jan Janszoon Dick (?-1690)
Zeeland	Domburg	60	300	Karel van der Putten
Zeeland	Veere	48	225	Dirk Jobszoon Kiela
Rotterdam	Riddeschap van Holland	65	345	Eland du Bois
Amsterdam	Gideon	62	280	Barent Hals
Amsterdam	Huis Tijdverdrijf	56	245	Gilles Schey
Amsterdam	Komeetstar	70	340	Pieter van Middelland
Amsterdam	Gouden Leeuwen	50	245	Jan Gijsels van Lier
Noorderkwartier	Gelderland	60	240	Maarten de Boer
Noorderkwartier	Jonge Prins	64	300	Klaas Valehen
Noorderkwartier	Justina van Nassau	65	280	Jan Muijs
Noorderkwartier	Noorderkwartier	60	254	Jacob Roos
Noorderkwartier	Wapen van Enkhuizen	72	336	Leendert Kuiper
Noorderkwartier	Wapen van Nassau	58	230	Pieter Kersseboom
Noorderkwartier	Westfriesland	78	324	Jan Hek
Fregate
Zeeland	Delft	34	?	Adriaen Banckert de Jonge
Zeeland	Goes	34	142	Barent Martensz
Rotterdam	Brak	22	100	Roemer Vlak
Friesland	Windhondt	?	?	Jan Pieterszoon Vinkelbos
Iahturi
Zeeland	Goes	8	25	David van Geersdaale
Zeeland	Lapmand	8	25	Daniel Scuye
Zeeland	Parel	8	?	Teunis Post
Zeeland	Zwaluw	?	?	Matthys Laurenszoon
Zeeland	Waterhondt	?	?	Jakob Hamers
Zeeland	Hazewindt	7	25	Tobias Adriaansz
Nave incendiare
Amsterdam	Kasteel van Loon	?	22	Pieter Hendriksz Pop
Noorderkwartier	Christina Leonora	?	16	Pieter Bokkes
Noorderkwartier	Witte Mol	?	17	Hendrik Munt
Zeeland	Dadelboom	2	?	Reinier Dircksz
Zeeland	Samson	?	12	Lieven Zacharias
Zeeland	St Catharina	?	?	Frederick van Konvent
Zeeland	Samuel en Jakob	?	?	Simon Arentszoon
Zeeland	Sivillie	?	?	Antony Janszoon Schalje

Bibliografie

• Journals and Narratives of the Third Dutch War, Roger Charles Anderson, Naval Records Society, London 1946
• Johan de Witt en zijn tijd, Pieter Simons, Johannes van der Hey en zoon, Amsterdam 1842, vol 3
• The Influence of Sea Power upon History 1660-1783, A.T.Mahan, Little, Brown & Company, Boston 1898
• The Great Admirals: Command at Sea, 1587-1945, Jack Sweetman, Little, Naval Institue Press, 1997