A cincea elegie

„A cincea elegie”, subîntitulată Tentația realului, este a cincea poezie-elegie de Nichita Stănescu din volumul 11 elegii, apărut în 1966.

Comentarii

„A cincea elegie e un discurs al disculpării și justificării de sine”, a apreciat Ștefania Mincu, 1987 (p. 84), în timp ce Alex. Ștefănescu a catalogat-o drept o „poezie-joc specific nichitastănesciană (…) în care enumerarea ludică ia pe neobservate o turnură gravă” (Introducere…, 1986, p. 105-106).

Legături externe

„A cincea elegie” la WikiSource

Acest articol despre Nichita Stănescu este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui !

Nichita Stănescu --- Categorie Nichita Stănescu --- 11 elegii (Cina cea de taină) -- 1966

Elegia întâia - Închinată lui Dedal, întemeietorul vestitului neam de artiști ai dedalilor • Elegia a doua, getica - lui Vasile Pârvan • A treia elegie - Contemplare, criză de timp și iar contemplare • A patra elegie - Lupta dintre visceral și real • A cincea elegie - Tentația realului • A șasea elegie - Afasia • A șaptea elegie - Opțiunea la real • Elegia a opta, hiporboreeana • Elegia oului, a noua • Omul-fantă - Se închină lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel • Elegia a zecea • A unsprezecea elegie - Intrarea-n muncile de primăvară
Cioturi • Formate • Imagini