2025 în știință

2023 în știință ♦ 2024 în știință ← 2025 în știință → 2026 în știință ♦ 2027 în știință

O serie de evenimente științifice semnificative sunt programate să aibă loc în 2025. Organizația Națiunilor Unite a declarat anul 2025 Anul internațional al științei și tehnologiei cuantice.

Evenimente

Ianuarie

• 1 ianuarie – Se primesc date telemetrice detaliate de la sonda solară Parker, în urma trecerii acesteia prin coroana solară.
• 2 ianuarie – La o carieră din Oxfordshire a fost descoperită cele mai multe urme fosile de dinozaur găsite vreodată în Regatul Unit, constând în 200 de amprente uriașe făcute în timpul Jurasicului mijlociu.
• 3 ianuarie – Cercetătorii raportează descoperirea unei noi clase de anticorpi anti-malarie.
• 8 ianuarie – Oamenii de știință publică o hartă cuprinzătoare a localizării proteinelor în celulele umane, oferind noi perspective potențiale asupra modului în care celulele răspund la infecții.
• 10 ianuarie – Anul 2024 este primul an în care se depășește limita de 1,5 °C pentru încălzirea globală. Conform datelor Copernicus, temperaturile medii globale pentru 2024 au fost cu aproximativ 1,6 °C peste cele din perioada preindustrială – perioada de dinainte ca oamenii să înceapă să ardă cantități mari de combustibili fosili. În România, anul 2024 a fost cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice, cu o temperatură medie anuală de 12,9 °C.
• 13 ianuarie – Cercetătorii au descoperit ceea ce ar putea fi cea mai veche hartă tridimensională din lume într-o peșteră din Bazinul Parisului din Franța, datând de acum 13.000 de ani.

29 ianuarie: ESA începe monitorizarea asteroidului 2024 YR₄, care este clasificat cu 3 pe scara Torino.

• 15 ianuarie – Sonda Gaia a Agenției Spațiale Europene își încheie activitatea după 11 ani de cartografiere a galaxiei Calea Lactee, timp în care a efectuat trei trilioane de observații asupra a două miliarde de stele.
• 16 ianuarie
  • Cercetătorii Microsoft publică detalii despre MatterGen, un instrument generativ AI pentru proiectarea materialelor.
  • Stația de monitorizare a aerului de la Observatorul Mauna Loa din Hawaii raportează că CO₂ a crescut cu 3,58 părți pe milion (ppm) în 2024, depășind recordul anterior de 3,36 ppm stabilit în 2023. Concentrația atmosferică globală de CO₂ este în prezent de 427 ppm, cu peste 50% mai mare decât nivelul preindustrial.
• 21 ianuarie
  • Mai mult de o treime (34 %) din zona boreală arctică este considerată în prezent o sursă de emisii de carbon, în loc să fie un rezervor de carbon, cifră care crește la 40 % atunci când sunt incluse emisiile provenite din incendii.
  • S-a descoperit că exoplaneta WASP-127b are viteze ale vântului de până la 33.000 km/h, cel mai rapid jet de vânt de acest tip măsurat vreodată.
• 23 ianuarie – Un studiu asupra adulților cu deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) a constatat că această afecțiune poate reduce speranța de viață cu 4,5 până la 9 ani pentru bărbați și cu 6,5 până la 11 ani pentru femei.
• 24 ianuarie – Un studiu realizat de Universitatea din Birmingham constată că vehiculele electrice au în prezent o durată medie de viață de 18,4 ani, depășind durata medie de viață a vehiculelor diesel de 16,8 ani și aproape egalând durata medie de viață a vehiculelor pe benzină de 18,7 ani.
• 29 ianuarie – Agenția Spațială Europeană (ESA) anunță că a început monitorizarea asteroidului 2024 YR₄, care are o posibilitate de 1 la 77 (1,3%) de a lovi Pământul pe 22 decembrie 2032.

Februarie

5 februarie: Imagine restaurată a Vegavis iaai, ceai mai veche păsăre modernă cunoscută, o rudă timpurie a rațelor și gâștelor, și care a trăit în Antarctica acum 69 de milioane de ani

• 3 februarie – Noi genuri și specii din familia dinozaurilor Ornithomimidae au fost identificate în Mexic.
• 5 februarie – O lucrare publicată în revista Nature descrie o nouă fosilă importantă a celei mai vechi păsări moderne cunoscute, o rudă timpurie a rațelor și gâștelor care a trăit în Antarctica cam în aceeași perioadă în care Tyrannosaurus rex domina America de Nord. Fosila, care constă într-un craniu aproape complet, vechi de 69 de milioane de ani, aparține unei păsări dispărute numită Vegavis iaai și a fost colectată în timpul unei expediții din 2011 a Proiectului Paleontologic al Peninsulei Antarctice.
• 6 februarie – Oamenii de știință estimează o șansă la 2.700 ca asteroidul 101955 Bennu să intre în coliziune cu Pământul în septembrie 2182. Bennu este un obiect stâncos care în prezent se apropie de Pământ o dată la șase ani, la o distanță de aproximativ 299.000 km.
• 10 februarie – În urma creșterii probabilității de impact a asteroidului 2024 YR₄ – de la 1,3% la 2,1% – Agenția Spațială Europeană anunță că va utiliza capacitățile avansate ale Telescopului Spațial James Webb pentru a observa asteroidul, pentru a-i determina mai bine dimensiunea și traiectoria.
• 12 februarie – Se anunță că tokamak-ul WEST din Franța a menținut plasma stabilă timp de 1.337 de secunde, un nou record mondial de durată pentru fuziunea nucleară și cu 25% mai mult decât cel din China din luna precedentă.
• 13 februarie – Oamenii de știință de la Universitatea Cambridge anunță crearea unui reactor solar care extrage dioxidul de carbon direct din aer și îl transformă în combustibil durabil.
• 15 februarie – Se raportează un nou record scăzut al întinderii globale a gheții marine, care scade sub cel mai scăzut record anterior, înregistrat la începutul anului 2023.
• 18 februarie
  • Probabilitatea de impact a 2024 YR₄ este ridicată din nou de NASA, de la 2,1% la 2,6%, și apoi la 3,1% în aceeași zi.
  • Prima cartografiere 3D a atmosferei unei exoplanete este realizată de Very Large Telescope al European Southern Observatory. S-a constatat că WASP-121b (cunoscută și sub numele de Tylos) are vânturi puternice care transportă elemente precum fierul și titanul, creând modele meteorologice complicate în atmosfera sa.
• 19 februarie – Un studiu publicat în revista Annals of Botany oferă dovezi solide că palmierii au prosperat cândva în Canada subarctică. În timpul Eocenului timpuriu târziu – acum aproximativ 48 de milioane de ani – această regiune a menținut temperaturi ridicate pe tot parcursul anului, chiar și în timpul lunilor din timpul iernii. Echipa a identificat fitolite fosilizate de palmieri în sedimentele vechi din patul lacului extrase din Teritoriile de Nord-Vest ale Canadei. Aceste fosile, alături de rămășițele conservate ale organismelor acvatice de apă caldă, indică un climat mult mai cald decât se credea anterior.
• 24 februarie – NASA anunță oficial că asteroidul 2024 YR₄ nu mai reprezintă „o amenințare semnificativă” pentru Pământ în 2032 și după această dată, deoarece șansele unui impact scad la 0,0017%. Acest lucru înseamnă că nu mai este necesară o misiune de apărare planetară pentru interceptarea și devierea obiectului în 2028, când se va apropia de Pământ.
• 28 februarie – Un dispozitiv electronic numit "e-Taste", dezvoltat de Universitatea de Stat din Ohio, este capabil să reproducă percepția gustului, ceea ce ar putea îmbunătăți experiențele de realitate virtuală.

Martie

11 martie: sunt confirmați 128 de noi sateliți ai lui Saturn .

• 2 martie – Compania privată americană Firefly Aerospace aterizează cu succes Blue Ghost Mission 1 pe Lună ca parte a programului NASA Commercial Lunar Payload Services, livrând încărcătură utilă pe Mare Crisium cu instrumente pentru studierea regolitelor lunare și a interacțiunilor dintre vântul solar și câmpul magnetic al Pământului.
• 4 martie – Compania americană Colossal Biosciences anunță crearea unui „șoarece lânos” cu opt gene modificate, care exprimă trăsături asemănătoare mamutului lânos, cu mustăți crețe și păr ondulat, deschis la culoare, care crește de trei ori mai mult decât un șoarece de laborator obișnuit.
• 5 martie – Cercetătorii italieni raportează pentru prima dată transformarea luminii într-un supersolid.
• 6 martie
  • Un studiu publicat în Science constată că populațiile de fluturi din SUA au scăzut cu 22% între 2000 și 2020, numărul speciilor care au scăzut fiind de 13 ori mai mare decât cel al speciilor care au crescut, stârnind îngrijorare cu privire la pierderea viitoare a biodiversității.
  • O rachetă Ariane 6 lansează satelitul militar francez CSO-3 de la Centrul Spațial Guiana din Guiana Franceză. Aceasta este prima lansare comercială a sistemului de lansare Ariane 6.
  • Sonda spațială IM-2 Athena a companiei Intuitive Machines aterizează pe Mons Mouton, lângă polul sudic lunar, după lansarea de la Centrul Spațial Kennedy din Florida, SUA, pe 27 februarie, însă aterizează la un unghi incorect și nu își poate finaliza misiunea.
• 10 martie – Un studiu publicat în revista PNAS constată că poluarea cu microplastice reduce fotosinteza la plante și alge cu până la 12%, ceea ce duce la pierderi anuale de alimente estimate la 110-361 milioane de tone de culturi și până la 24 milioane de tone de fructe de mare. Dacă nu se iau măsuri pentru a reduce deșeurile de plastic, 400 de milioane de oameni ar putea fi expuși riscului de foamete în decurs de două decenii.

18 martie: Un studiu nou dezvăluie că oamenii moderni provin din cel puțin două populații ancestrale care s-au separat acum aproximativ 1,5 milioane de ani și s-au reunit în urmă cu cca 300.000 de ani.

• 11 martie
  • Se raportează descoperirea a 128 de noi sateliți ai lui Saturn de către astronomii care utilizează Telescopul Canada-France-Hawaii, ceea ce ridică numărul total de sateliți confirmați ai gigantului gazos la 274.
  • NASA lansează observatorul spațial în infraroșu apropiat SPHEREx pe o navă spațială Falcon 9 Block 5 de la Baza Forțelor Spațiale Vandenberg din comitatul Santa Barbara, California, Statele Unite. Misiunea SPHEREx va efectua un studiu și va cartografia în culori aproximativ 450 de milioane de galaxii de pe cer.
  • Trei noi exoplanete stâncoase, toate mai mici decât Pământul, sunt detectate în jurul stelei lui Barnard, cea mai apropiată stea solitară de Soare, aflată la doar 5,96 ani-lumină distanță. Barnard b, pe care observațiile au sugerat-o anterior, este, de asemenea, confirmată, aducând numărul total de planete cunoscute din jurul stelei la patru.

27 martie: Un studiu arată că ciupercile vitale pentru viață se confruntă cu un risc tot mai mare de dispariție.

31 martie: Cel mai recent model GPT-4.5 al OpenAI este considerat a fi imposibil de distins de un om în conversațiile text.

• 12 martie – Au fost descoperite în Spania oase faciale fosilizate cu o vechime cuprinsă între 1,1 și 1,4 milioane de ani, care ar putea reprezenta o specie necunoscută până acum în linia evolutivă umană. Cercetătorii au denumit fosila „Pink”, în onoarea trupei Pink Floyd. Pink prezintă unele asemănări – dar și diferențe – cu Homo erectus, considerată a fi prima specie umană care a migrat din Africa.
• 13 martie – Prima imagine a două proteine PINK1 atașate la membrana unei mitocondrii este obținută prin microscopie crioelectronică, un progres potențial în dezvoltarea de tratamente pentru boala Parkinson.
• 18 martie – O nouă cercetare de la Universitatea Cambridge dezvăluie că oamenii moderni provin din cel puțin două populații ancestrale care s-au separat și apoi s-au reunit. Analiza genomurilor complete a arătat că aceste grupuri s-au despărțit acum aproximativ 1,5 milioane de ani și s-au reunit în urmă cu aproximativ 300.000 de ani. În urma acestei reuniuni, una dintre populații a contribuit cu 80% la structura genetică a oamenilor moderni, iar cealaltă cu 20%.
• 19 martie – În peștera Cussac din Franța, o peșteră labirintică descoperită în anul 2000, s-a descoperit o colecție de animale preistorice, rar observată până în prezent; oamenii antici care au trăit acum aproximativ 30.000 de ani au sculptat cai, mamuți și rinoceri în pereții grotei.
• 20 martie – În galaxia JADES-GS-z14-0, cea mai îndepărtată galaxie cunoscută, situată la 13,4 miliarde de ani lumină de Pământ, s-a descoperit oxigen.
• 25 martie – A fost publicat un studiu prin care a fost descris dinozaurul Duonychus tsogtbaatari, ca un nou gen și o nouă specie de therizinosaurs, după ce fosilele au fost descoperite în 2012 în deșertul Gobi. Dinozaurul măsura aproximativ 3 metri lungime, cântărea aproximativ 260 kg și a trăit în urmă cu aproximativ 90-95 de milioane de ani, în perioada Cretacicului. Ghearele sale măsurau aproximativ 30 cm lungime.
• 26 martie – Aurorele sunt confirmate pentru prima dată pe Neptun, fiind observate prin combinarea imaginilor în lumină vizibilă de la Telescopul Spațial Hubble cu imagini în infraroșu apropiat de la Telescopul Spațial James Webb.
• 27 martie
  • Conform celei mai recente ediții a listei roșii a speciilor amenințate, un grup internațional de conservare a constatat că aproape o treime dintre speciile de ciuperci se confruntă cu riscul de dispariție, din cauza defrișărilor și extinderii terenurilor agricole. Ciupercile, al doilea regn ca mărime după regnul animal, îndeplinesc funcții vitale în ecosisteme, de la descompunerea materiei organice la sprijinirea digestiei la mamifere și regenerarea pădurilor. De asemenea, ele sunt indispensabile pentru producția unor medicamente puternice, cum ar fi antibioticele, precum și pentru alimente de bază, cum ar fi pâinea și berea.
  • Telescopul Spațial James Webb a fotografiat fluxul de materie ejectată de o stea nou-născută, care s-a aliniat perfect cu o galaxie spirală îndepărtată, creând o o „tornadă cosmică”. Tornada s-a produs la 625 de ani lumină distanță, într-o parte a spațiului în care se nasc stele.
• 28 martie – O echipă de cercetători a reușit să readucă la viață alge care s-au scufundat pe fundul Mării Baltice în urmă cu aproape 7.000 de ani. Deși au stat în sedimente fără lumină și oxigen, algele și-au recăpătat viabilitatea deplină.
• 31 martie – S-a anunțat că GPT-4.5 a trecut testul Turing.

Aprilie

8 aprilie: Un studiu propune pentru prima dată un model care înlocuiește energia întunecată și materia întunecată în explicarea naturii universului.

• 1 aprilie
  • Fram2 se lansează la bordul unei rachete SpaceX Falcon 9, devenind primul zbor spațial cu echipaj care intră pe o orbită polară în jurul Pământului.
  • Un studiu recent a demonstrat că anumite specii de licheni pot supraviețui și menține o activitate metabolică în condiții similare celor de pe Marte, inclusiv expunerea la radiații ionizante, oferind noi perspective pentru astrobiologie și explorarea spațială.
• 2 aprilie – Cel mai mic stimulator cardiac din lume – capabil să încapă în vârful unei seringi și să fie injectat neinvaziv în organism – este demonstrat de oamenii de știință de la Universitatea Northwestern, SUA. Dispozitivul, care măsoară doar 3,5 milimetri în lungime, este conceput pentru utilizare temporară și poate fi făcut să se biodegradeze într-un anumit număr de zile, în funcție de nevoile pacientului.
• 7 aprilie – Compania americană de genetică Colossal Biosciences anunță că Romulus, Remus și Khaleesi sunt lupi cenușii modificați genetic, care reproduc caracteristici ale lupilor dispăruți.
• 8 aprilie
  • Un cercetător de la Universitatea din Alabama propune pentru prima dată un model care înlocuiește energia întunecată și materia întunecată în explicarea naturii universului. El propune un univers construit pe etape de singularități multiple, mai degrabă decât doar Big Bang, pentru a explica expansiunea cosmosului. Noul model spune că universul se extinde datorită unei serii de explozii treptate numite „singularități temporale tranzitorii” care inundă întregul cosmos cu materie și energie, dar care se produc atât de rapid, încât nu pot fi observate, deoarece aceste singularități apar și dispar.
  • Maxwell Labs, în colaborare cu Laboratoarele Sandia și Universitatea din New Mexico, anunță un sistem de răcire fotonică bazat pe laser pentru cipuri de calculator, cu scopul de a reduce consumul de energie pentru răcirea centrelor de date cu până la 40%, îmbunătățind în același timp performanța procesorului.

15 aprilie: Microplasticele aflate în suspensie în aer se infiltrează în frunzele plantelor, ceea ce ridică probleme de mediu

• 9 aprilie – Oamenii de știință descoperă modul în care găurile negre cu masă stelară emit jeturi puternice de plasmă. Studiul, publicat în Publications of the Astronomical Society of Japan, arată că atunci când materialul gazos supraîncălzit suferă o contracție rapidă către gaura neagră, are loc formarea jetului.
• 10 aprilie
  • În revista Science se publică un studiu conform căruia un maxilar descoperit în Taiwan a aparținut unui grup de strămoși umani primitivi numiți denisovani. Pe baza compoziției nevertebratelor marine găsite atașate maxilarului, fosila a fost datată în Pleistocen, iar analiza a arătat că unele secvențe de proteine din maxilar seamănă cu cele conținute în genomul unei fosile Denisovan recuperate în Siberia. Identificarea probabilă a maxilarului din Taiwan ca fiind denisovan extinde regiunea în care oamenii de știință știu că au trăit acești oameni antici.
  • Cele mai vechi dovezi ale producției de unelte din fildeș au fost descoperite în Ucraina, datând de acum 400.000 de ani. Cele mai vechi dovezi ale fabricării de unelte din os, modelate în mod deliberat, datează de acum aproximativ 1,4 – 0,7 milioane de ani în Etiopia. În Europa, cele mai vechi dovezi ale producției de unelte din os datează din Pleistocenul mijlociu. Cele mai vechi dovezi ale modificării fildeșului datează de acum aproximativ 120.000 de ani. Cu toate acestea, un studiu publicat în International Journal of Osteoarchaeology, datează ca cea mai veche utilizare cunoscută a fildeșului ca material pentru confecționarea uneltelor la aproximativ 400.000 de ani în urmă.
• 12 aprilie – Cercetători chinezi anunță că solul și rocile returnate de pe partea îndepărtată a Lunii sugerează că aceasta ar putea fi mai uscată decât partea orientată constant spre Pământ. Ei au avertizat însă că sunt necesare mai multe eșantioane pentru o imagine mai clară.

15 aprilie: Strămoșii crocodilienilor de astăzi au supraviețuit la două evenimente de extincție în masă

• 15 aprilie
  • Un studiu publicat în revista Nature arată că microplasticele din atmosferă pot fi absorbite direct de frunzele plantelor, determinând o răspândire a polimerilor plastici în vegetație, concentrații de polietilen tereftalat (PET) și polistiren (PS) fiind identificate în frunze din diverse medii, inclusiv orașe și zone agricole.
  • Astronomii au descoperit, cu ajutorul Observatorului Keck, dovezi solide ale existenței galaxiei pitice FCC 224, situată la marginea roiului Fornax și aparent lipsită de materie întunecată. Această galaxie ultra-difuză prezintă un număr neobișnuit de mare de roiuri globulare, în contrast cu lipsa materiei întunecate în regiunile sale interioare, o caracteristică inexplicabilă prin modelele cosmologice actuale.
  • Crocodilienii, descendenți ai unui grup vechi de 230 de milioane de ani, sunt supraviețuitori a două extincții în masă datorită adaptabilității lor evolutive. Un nou studiu apărut în revista Palaeontology arată că flexibilitatea remarcabilă a stilului lor de viață, atât în dietă cât și în habitatul de hrănire, a fost un factor cheie al longevității lor. Cercetătorii au constatat că, spre deosebire de rudele lor dispărute, crocodilienii moderni sunt generaliști ecologici, o trăsătură care le-a permis să prospere în fața schimbărilor dramatice ale mediului.
• 16 aprilie
  • Oamenii de știință raportează o nouă metodă de generare a electricității din apa de ploaie care cade, folosind fluxul în tuburi verticale, convertind peste 10% din energia apei în electricitate și producând suficientă energie pentru a aprinde 12 LED-uri.
  • OpenAI anunță lansarea a două noi modele AI, o3 și o4-mini.

17 aprilie: Planeta K2-18b (în albastru, concept artistic), care are o posibilă biosemnătură

• 17 aprilie
  • Se descoperă că atmosfera planetei K2-18b, situată la 124 de ani lumină distanță, conține cantități mari de sulfură de dimetil și disulfură de dimetil – doi compuși despre care se știe că, pe Pământ, sunt produși doar de viață. Această descoperire, deși necesită dovezi suplimentare, este descrisă drept „cea mai puternică dovadă până în prezent a unei activități biologice dincolo de sistemul solar”.
  • Cercetările roverului Curiosity au descoperit dovezi ale unui ciclu al carbonului pe vechiul Marte, indicând o atmosferă bogată în dioxid de carbon capabilă să susțină apă lichidă și, potențial, viața. Descoperirea unor depozite semnificative de siderit, un carbonat de fier, în straturile bogate în sulfat ale Muntelui Sharp sugerează că dioxidul de carbon atmosferic s-a transformat în rocă pe măsură ce atmosfera s-a rarefiat, un proces care ar fi putut contribui la răcirea și aridizarea planetei.
  • O echipă internațională de microbiologi a identificat și descris o nouă specie de archaea producătoare de metan în intestinul uman, denumită Methanobrevibacter intestini, alături de o variantă neobișnuită a speciei Methanobrevibacter smithii. Aceste descoperiri, realizate prin metode avansate de cultivare anaerobă și analiză genetică, subliniază complexitatea și importanța archaeelor în microbiomul uman. Studiul sugerează că archaea ar putea juca un rol semnificativ în funcția intestinală, metabolismul gazelor microbiene și chiar în dezvoltarea anumitor afecțiuni.
• 18 aprilie – O analiză genomică extinsă realizată de cercetători chinezi sugerează că strămoșul tuturor trandafirilor era probabil o floare galbenă cu un singur rând de petale și șapte foliole. Studiul a urmărit evoluția și diversificarea genului Rosa prin analiza genetică a peste 80 de specii și oferă informații valoroase pentru eforturile de ameliorare a trandafirilor moderni, inclusiv pentru rezistența la stres și conservarea speciilor amenințate.

O analiză genomică sugerează că strămoșul tuturor trandafirilor era probabil o floare galbenă cu un singur rând de petale și șapte foliole.

• 20 aprilie – Nava spațială Lucy a NASA returnează imagini ale asteroidului Donaldjohanson din centura principală, dezvăluind că acesta este un asteroid binar de contact și mai mare decât se estimase inițial.
• 22 aprilie – Astronomii de la MIT anunță descoperirea BD+05 4868Ab, o mică exoplanetă stâncoasă situată la 142 ani lumină de Pământ, care se dezintegrează rapid din cauza căldurii extreme provenite de la steaua gazdă din apropiere. Planeta, care orbitează la fiecare 30,5 ore, prezintă o coadă de minerale vaporizate, asemănătoare unei comete, care se întinde până la 9 milioane de kilometri. Se estimează că pierde o masă echivalentă cu cea a muntelui Everest pe fiecare orbită și s-ar putea evapora complet în 1-2 milioane de ani.
• 23 aprilie – Un studiu publicat în revista Radiocarbon a publicat noi datări cu radiocarbon pentru situri din epoca Holocenului din Valea Silexului din Mongolia, oferind informații despre așezările preistorice și economia materiilor prime din zonă. Cercetările s-au concentrat pe siturile de lângă Baruun Khuree, unde au fost descoperite artefacte litice, fragmente de coji de ou de struț, ceramică și vetre, indicând două perioade de ocupare timpurie în Holocen, între 10.500 și 11.250 de ani în urmă. Datările sugerează că apariția ceramicii în Mongolia a avut loc cu aproximativ 2.000 de ani mai devreme decât se credea anterior, ceramica descoperită fiind distinctă de cele cunoscute în regiune.
• 24 aprilie – Nava spațială Shenzhou 20 este lansată cu succes de la Centrul de lansare a sateliților Jiuquan, China, transportând trei astronauți într-o misiune de șase luni pentru a instala protecția împotriva deșeurilor spațiale la stația spațială Tiangong și pentru a efectua experimente științifice privind radiațiile solare și cosmice asupra planarilor.

Evenimente așteptate

• 22 iunie – Observatorul Regal din Greenwich își va sărbători cea de-a 350-a aniversare.
• Sonda IMAP a NASA va fi lansată spre punctul lagrange 1 pentru a colecta praf interstelar și a investiga vremea spațială.
• Sonda spațială Venus Life Finder este așteptată să ajungă pe Venus.
• Observatorul Vera C. Rubin este așteptat să înceapă operațiunile științifice la sfârșitul anului 2025.

Vezi și

• 2025 în zborul spațial

Legături externe

• Materiale media legate de 2025 în știință la Wikimedia Commons