Sari la conținut

Ștefan Ostoja al Bosniei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ștefan Ostoja al Bosniei
Date personale
Născut1378[1] Modificați la Wikidata
Decedatseptembrie 1418 (40 de ani)[2] Modificați la Wikidata
PărințiTvrtko I al Bosniei Modificați la Wikidata
Frați și suroriTvrtko al II-lea al Bosniei Modificați la Wikidata
Căsătorit cuVitača[*][[Vitača (Bosnian queen)|​]]
Kujava Radinović
Jelena Nelipić Modificați la Wikidata
CopiiȘtefan Tomaș al Bosniei[*]
Radivoj of Bosnia[*][[Radivoj of Bosnia (Pretender to the Bosnian throne)|​]]
Ștefan Ostojic al Bosniei Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Bosniacă Modificați la Wikidata
Ocupațiesuveran[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba bosniacă Modificați la Wikidata
Activitate
Apartenență nobiliară
Titlurirege[*]
Familie nobiliarăKotromanić[*]
Domnie

Ștefan Ostoja[3] (decedat în septembrie 1418) a fost rege al Bosniei de două ori, din 1398 până în 1404 (când a fost destituit de nobilimea bosniacă) și din 1409 până în 1418 (moartea sa).

Legături de familie

[modificare | modificare sursă]

A fost membru al casei de Kotromanić, cel mai probabil fiul lui Vladislaus și fratele regelui Ștefan Tvrtko I. Când a murit Marele Duce Hrvoje Vukčić Hrvatinić‎‎ în 1416, regele Ostoja a divorțat de prima sa soție Kujava din casa de Radenović și s-a căsătorit cu văduva lui Hrvoje, Jelena Nelipić‎‎, în anul următor.[4] Jelena Nelipčić era sora prințului Ivan al III-lea Nelipac din familia nobilă croată Nelipić (Nelipac). În acest fel, Ostoja a moștenit majoritatea pământurilor ducelui Hrvoje.

Ridicare la putere

[modificare | modificare sursă]

Ostoja a fost adus la putere de forțele lui Hrvoje Vukčić (Banul Croației, Marele Duce al Bosniei și herzog sau duce al Splitului), care a înlăturat-o de la putere pe regina Jelena Gruba în aprilie 1398.[5] În 1403, el s-a alăturat regelui Ladislau de Napoli în luptele sale împotriva regelui maghiar Sigismund, care avea autoritate asupra Bosniei în aceea perioadă. Regele Ostoja a condus un război împotriva Republicii de la Dubrovnik (Ragusa), care era un stat vasal maghiarilor în acel an. În 1404, puternica nobilime bosniacă sub conducerea lui Hrvoje Vukčić l-a înlocuit pe Ostoja cu fratele său Tvrtko al II-lea deranjați de opiniile sale pro-maghiare. Ostoja a fost nevoit să fugă în Ungaria, după un stanak în Mile, Visoko (o adunare a nobililor).[6][7]

În 1408, regele maghiar Sigismund a reușit să învingă nobilimea bosniacă și pe regele Ștefan Tvrtko al II-lea și l-a repus pe Ostoja pe tronul bosniac în 1409. Regele Ștefan Ostoja și-a încheiat astfel conflictul de un deceniu cu maghiarii, recunoscând suzeranitatea coroanei maghiare. În 1412, Ostoja a vizitat tronul maghiar din Buda împreună cu restul nobilimii bosniace și sârbe, printre care s-a aflat și despotul sârb Stefan Lazarević (Ștefan Lazarevici).[8]

Regele Ștefan Ostoja a murit în septembrie 1418, iar fiul său din căsătoria cu Kujava Radinović, Ștefan Ostojic, a fost ales rege al Bosniei.

Rămășițele a trei persoane au fost descoperite într-un mic mormânt din capela Bobovac în timpul săpăturilor arheologice din anii 1960, aparent reîngropate acolo în timpul domniei lui Tvrtko al II-lea. Se crede că aparțin reginei Kujava Radinović, fostului ei soț Ștefan Ostoja și fiului ei Ștefan Ostojić.[9]

  1. ^ http://genealogy.euweb.cz/balkan/balkan2.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ http://fmg.ac/Projects/MedLands/BOSNIA.htm  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ His name in Bosnian is rendered Stjepan Ostoja (Стјепан Остоја), while in Croatian it's Stjepan Ostoja.
  4. ^ John Van Antwerp Fine, Bosnian Institute; The Bosnian Church: Its Place in State and Society from the Thirteenth to the Fifteenth Century, Saqi in association with The Bosnian Institute, 2007
  5. ^ Ćirković, Sima (). Историја средњовековне босанске државе (în sârbo-croată). Srpska književna zadruga.  pp. 184-185
  6. ^ Radušić, Edin (). „Istorija parlamentarizma u BiH”. Parlamentarna skupština Bosne i Hercegovine. Parliamentary Assembly of Bosnia and Herzegovina. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Miroslav Krleža; Ivo Cecić; Igor Gostl, ed. (). Enciklopedija Jugoslavije: Bje-Crn. Jugoslavenski leksikografski zavod. p. 217. 
  8. ^ Group of authors: History of the Serbian people, Belgrade, 1982.
  9. ^ Anđelić 1973, p. 92.
  • Anđelić, Pavao (). Bobovac i Kraljeva Sutjeska: stolna mjesta bosanskih vladara u XIV i XV stoljeću (în sârbo-croată). Sarajevo: Veselin Masleša. 


Titluri regale
Predecesor:
Jelena Gruba
Rege al Bosniei
1398–1404
Succesor:
Tvrtko al II-lea
Predecesor:
Tvrtko al II-lea
Rege al Bosniei
1409–1418
Succesor:
Ștefan Ostojić