Șopteriu, Bistrița-Năsăud

46°47′52″N 24°20′51″E (Șopteriu, Bistrița-Năsăud) / 46.79778°N 24.34750°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Șopteriu)
Șopteriu
—  sat  —
Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”
Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”
Șopteriu se află în România
Șopteriu
Șopteriu
Șopteriu (România)
Localizarea satului pe harta României
Șopteriu se află în Județul Bistrița-Năsăud
Șopteriu
Șopteriu
Șopteriu (Județul Bistrița-Năsăud)
Localizarea satului pe harta județului Bistrița-Năsăud
Coordonate: 46°47′52″N 24°20′51″E ({{PAGENAME}}) / 46.79778°N 24.34750°E

Țară România
Județ Bistrița-Năsăud
ComunăUrmeniș

Prima atestare documentară12 mai 1321

Altitudine381 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total319 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal427378
Prefix telefonic+40 x63 [1]

Prezență online

Șopteriu (în maghiară Septér) este un sat în comuna Urmeniș din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. La recensământul din 2002 avea o populație de 470 locuitori.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Localitatea Șopteriu este situată în Câmpia Transilvaniei, într-un teritoriu ce abundă în denivelări, la o altitudine de peste 400 de metri. Actualmente, localitatea aparține comunei Urmeniș, care se află în partea sudică a județului Bistrița-Năsăud.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Cel mai vechi document în care se pomenește despre această localitate și se folosește denumirea „Septer”, datează din 12 mai 1321, scris în limba latină și semnat de Carol Robert, regele Ungariei, la Timișoara. Din acest document și din cele următoare din 11 septembrie 1321, 10 aprilie 1329 și 5 septembrie 1412, aflăm că această localitate a aparținut voievodului Transilvaniei, Ladislau, apoi regelui Ungariei, pe urmă devine domeniu feudal al diferiților nobili maghiari.

Vechea mănăstire[modificare | modificare sursă]

În anul 1765 trăia aici preotul Mitru. în conscripția episcopului Atanasie Rednic din 1765 se spune că mănăstirea dispunea de un arător de 4 găleți[2] și de un fânaț de 2 care de fân. Pădurea, care prețuia 600 fl., au ocupat-o stăpânii satului, cei 30 de stupi i-au luat sătenii, dimpreună cu casa călugărească[3].

Personalități[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Satul vazut de pe dealul mare

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ 1 găleată = 80 litri de cereale.
  3. ^ http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_1919_008_007_008.pdf Vechile mănăstiri românești din Ardeal