Însămânțarea norilor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Însâmânțarea norilor este tehnica prin care se încearcă modificarea cantității de precipitații care sunt produse de anumiți nori prin dispersarea în atmosferă a anumitor substanțe care servesc ca nuclee de condensare. Se folosește zăpadă carbonică, iodură de argint sau unele nuclee de condensare hidroscopice, care să favorizeze formarea cristalelor de gheață sau a picăturilor de ploaie.

Aceste însămânțări sunt posibile în condiții limitate, atunci când masele de aer, obligate să se înalțe rapid din cauze orografice, ajung la temperaturi scăzute (-4°, -8 °C) și sunt suprasaturate cu vapori de apă, dar nu există suficienți nuclei de condensare pentru a se desăvârși acest proces și a declanșa ploaia. Procesul de însămânțare se poate face atât din avioane cât și de la sol.

Cele mai semnificative rezultate s-au obținut în sud estul Australiei, unde din 35 de însămânțări de nori cumulus și stratocumulus cu iodură de argint, în 22 de cazuri s-au produs ploi în circa 20 de minute.