Émile Galli
Émile Galli, ziarist francez, [1] născut în Corsica la 1845. A făcut studii în Marsilia și a debutat în ziaristică la 1868, ca redactor la ziarul Le Rappel de la Provence. După Războiul franco-prusac din 1870-1871 a făcut parte din redacția ziarului National (Paris) unde a rămas până la 1875.[2]
În timpul războiului sârbo-turc, a fost corespondentul Nationalului în Serbia și în Herzegovina în timpul insurecției (1875-1876).
Venit în România tot ca corespondent al acelui ziar cât a tinut rezbelul independenței (1877-78) a fondat la 2/14 iunie 1877 un ziar în limba franceză sub titlul «l'Orient» care apărea în București.[3] Rezbelu terminat, deveni l’Indépendance Roumaine, în colaborare cu A. Ciurcu.[2]
La 1883 E. Galli a fost expulsat din țară printr-o decisiune a consiliului de ministri de sub presidenția lui I. C. Brătianu, și apoi la 1885 fu expulsat și A. Ciurcu, iar l'Indépendance Roumaine deveni proprietatea lui G. Em. Lahovary.[2]
Corespondent al acestui ziar în Bulgaria la 1886, E. Galli fu expulsat și de aici la 1886. La 1888, în urma căderei guvernului liberal de la putere, s-a reîntors în România și a intrat administrator al ziarului L’Indépendance Roumaine.[2]
Articole[modificare | modificare sursă]
- „La defence des Dardanelles”, Le Gaulois, 2 sep 1905.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Dan Berindei, Politică externă și diplomați la începuturile României moderne, Editura Mica Valahie, 2011, ISBN: 978-606-83-0-4311, p. 224.
- ^ a b c d Rosetti, Dimitrie R. (), Dicționarul Contimporanilor, București: Editura Lito-Tipografiei «Populara», p. 81
- ^ Titu Maiorescu, Discursuri parlamentare: cu priviri asupra dezvoltării politice a României sub domnia Lui Carol I. ediție îngrijită de Constantin Schifirneț, Editura Albatros, 2003, p. 298.
 | Acest articol conține text din Dicționarul Contimporanilor de Dimitrie R. Rosetti, Editura Lito-Tipografiei „Populara”, București, 1897, lucrare aflată în domeniul public. |