William Jones (matematician)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Portretul lui William Jones de William Hogarth, 1740 (National Portrait Gallery)

William Jones (n. 1675 – d. 3 iulie 1749) a fost un matematician galez, născut în satul Llanfihangel Tre'r Beirdd, pe Insula Anglesey.

Cariera sa de succes s-a datorat în parte patronajului familiei Bulkeley din nordul Țării Galilor, și apoi earlului de Macclesfield.

Jones a predat matematica pe corăbii între 1695 și 1702. După terminarea călătoriilor, a devenit profesor de matematică în Londra, unde a îndeplinit mai multe funcții în cadrul administrației guvernamentale.

Ca matematician, cea mai cunoscută contribuție a sa este propunerea utilizării simbolului π (litera grecească pi) pentru reprezentarea raportului dintre circumferința unui cerc și diametrul său. S-a împrietenit cu Sir Isaac Newton și cu Sir Edmund Halley. În 1712, a devenit Fellow al Societății Regale și mai târziu a fost vicepreședinte al acestei societăți.

Jones a publicat Synopsis Palmariorum Matheseos în 1706, lucrare pentru începători, care conținea teoreme de analiză diferențială și serii infinite. Navigația a fost și ea un subiect de interes pentru Jones; prima sa lucrare publicată în domeniu a fost A New Compendium of the Whole Art of Navigation. În 1731 a publicat Discourses of the Natural Philosophy of the Elements.

Fiul său, și el numit William Jones, a fost un renumit filolog care a descoperit grupul grupul limbilor indo-europene.

Legături externe[modificare | modificare sursă]