Wikipedia:Pagini de șters/Sorin Dinco

Sorin Dinco[modificare sursă]

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

Ștergerea a fost propusă la 24 februarie 2011. Discuția s-a încheiat la 31 martie 2011 și rezultatul a fost: ștergere. Aceasta este o arhivă; vă rugăm să nu mai adăugați mesaje în ea.

Justificare: Lipsă de notabilitate. --Rebel 24 februarie 2011 09:06 (EET)[răspunde]

Păstrează: Sorin Dinco, este un nume tot mai uzitat în literatura română contemporană, mai ales în cea dobrogeană. O referință aici: [1] și vezi revista Tomis.--Silenzio76 (discuție) 1 martie 2011 12:23 (EET)[răspunde]

În ambele referințe e menționat el între multe alte nume. Notabilitatea parcă însemna altceva. --Rebel 4 martie 2011 08:29 (EET)[răspunde]

Păstrează neapărat: Sorin Dinco este un nume reprezentativ pentru noua generație de scriitori ai Constanței - evocată, de regulă, sub următoarele formule/repere:

1. Cenaclul de Marți [1993-1999 - girat de criticul literar Marin Mincu] - Sorin Dinco a fost membru fondator
2. Asociația Arte/Litere Asalt [1999-2002] - Sorin Dinco a fost membru fondator
3. Grupul de la Constanța [expresie generică, impusă de presa literară, prin care este evocat noul val de scriitori ai Constanței, fie că-i vorba de foști membri ai Cenaclului de Marți, fie de membri Asalt] Sorin Dinco este una dintre cele 5-7 personalități permanent evocate.

Din păcate, din motive care îmi scapă, paginile "Cenaclul de Marți" și "Grupul de la Constanța" au fost șterse din Wikipedia. Posibil lacune bibliografice. Din nefericire, istoriografia literară - din motive care țin ori de copyright, ori de inapetența (sau circumspecția) breslei pentru virtual - oferă mai puține surse online. Ar fi ridicol să considerăm asta lipsă de notabilitate: documente cu greutate și autoritate indiscutabilă se găsesc din belșug în biblioteci - în special cărți și reviste literare. Revenind la pagina scriitorului Sorin Dinco, mi-am permis să aduc niște completări consistente la secțiunile de bibliografie și legături externe, dar intervenția probabil nu a fost observată, căci pagina a fost propusă iar pentru ștergere. Le transcriu și aici:

Bibliografie

Revista Versus/m, nr. 1/2005 - Grupul de la Constanța - secțiune deschisă cu autorul Sorin Dinco. Remarcabil că acesta era numărul inaugural al primei reviste românești dedicate exclusiv poeziei contemporane, iar redactorii au ales să înceapă cu prezentarea poeților constănțeni.
Revista Viața Românească nr. 8-9/2006 - Tineri scriitori ("Cenaclul de Marți") - publicația Uniunii Scriitorilor din România. Sorin Dinco beneficiază, aș spune, de cea mai consistentă secțiune.
Revista Tomis, Cronica volumului Hotel Chiustenge - din care aflăm, printre altele, că Sorin Dinco este "cel care a înființat Cenaclul de Marți în 1993 la Universitatea „Ovidius"
Revista Timpul, dec. 2008 - Nouăzecismul în căutarea identității - din care citez: "Privită din avion, contestata și inconsistenta numeric generație nouăzeci în poezie se compune din câteva focare, cu un start nesincron și cu crezuri literare sau culturale diferite. În afară de aripa bucureșteană grupată la „Luceafărul“ (Cristian Popescu, Ioan Es. Pop, Daniel Bănulescu, Lucian Vasilescu, Radu Sergiu Ruba), au mai activat în această perioadă „Club 8“-ul ieșean (O. Nimigean, Constantin Acosmei, Radu Andriescu, Gabriel H. Decuble, Cristian Tănăsescu, Michael Astner), „Grupul de la Brașov“ (Simona Popescu, Caius Dobrescu, Andrei Bodiu, Marius Oprea), „Cenaclul de marți“ (Mircea Țuglea, Sorin Dinco) și enumerația s-ar putea opri aici."

Legături externe

îmi permit să propun aici câteva trimiteri de culoare:

Wikipedia:Pagini de șters/Cenaclul de Marți, Wikipedia:Pagini de șters/Grupul de la Constanța. Singurele mențiuni despre Asociația Arte/Litere Asalt sunt în articole la care dumneavoastră ați contribuit substanțial. Dacă am consulta Google, atunci asociația în cauză nu apare citată decât pe situl (blog) al Cenaclului de Marți.

În general, „articolele trebuie să se bazeze pe informații solide, publicate de terți cu reputație că le verifică cu acuratețe” (v. Wikipedia:Verificabilitate). Ce tiraj are Revista Versus? Cine scrie în ea? Am găsit aici (p. 2) o impresie despre Revistă, însă nu e una tocmai fericită. Dincolo de asta, ce scrie în concret în paginile revistei despre Sorin Dinco?

Arhiva de pe situl al Revistei Vieții Românești oferă până la nr. 1-2 din 2007; cele din 2006 nu sunt depuse pe sit. Bănuiesc că dvs. aveți o copie a numărului invocat de vreme ce știți ce conține. Ne puteți spune și nouă ce scrie despre Sorin Dinco acolo?

„Articolul din Revista Tomis” este un material publicat pe blog. Se referă la Cenaclul de Marți (v. discuția de ștergere citată mai sus) și e scris de Dragoș Vișan (care e cine?). Revista respectivă se și tipărește sau e doar o publicație online? Dacă e doar online, câți vizitatori are? (Puteți să răspundeți doar la partea cu cine e Dragoș Vișan)

În articolul din Revista Timpul unica referire la Dinco este cea invocată de către dumneavoastră, laolaltă cu Mircea Țuglea (v. Wikipedia:Pagini de șters/Mircea Țuglea), ca membri componenți ai Cenaclului de Marți (v. discuția de ștergere citată mai sus).

Bănuiesc că realizați că blogul poetului și arhiva Cenaclului de Marți sunt irelevante pentru discuția de față.

Articolul din Adevărul (despre care mă îndoiesc c-ar fi fost publicat și în varianta tipărită, dată fiind amploarea sa) are 87 de vizualizări (din care 3 ale mele). Articolul nu este despre Sorin Dinco, ci îl include și pe acesta, așa cum include mulți alții.

Equivalences arată ca și este un index de lucrări, lucrări printre care se găsește și o carte electronică a lui Dinco. E ceva ce-mi scapă mie?

Am deschis de curiozitate și trimiterile de culoare. Prefer să mă abțin. --Rebel 13 martie 2011 13:36 (EET)[răspunde]

Punctual:

Asociația Arte/Litere ASALT: site-ul oficial și arhiva au dispărut de curând de pe server. Remarcabil, totuși, ținând cont că a activat doar 4 ani și și-a încheiat activitatea cu aproape un deceniu în urmă, când abia mijeau zorii culturii online. Să nu uităm că și noi activăm acum într-o enciclopedie virtuală, iar Asalt a făcut pionierat chiar în online - una dintre primele publicații culturale online de limbă română, și unul dintre primii editori români de e-books. E puțin tendențios să spui că "dacă ai consulta Google, Asalt nu apare citată decât pe blogul Cenaclului de Marți". Dacă folosim cu bună credință acest instrument, cu fraza exactă în ghilimele, găsim nu mai puțin de 10.700 de rezultate în Google, la care adăugăm și celelalte formule, gen Asociația Asalt, Asociația Arte & Litere Asalt, Asociația de Arte și Litere etc, sau doar Asalt, pentru că prea puțini au folosit denumirea exactă, ceea ce e cât se poate de firesc. Cum spuneam, mediul online românesc e teribil de volatil (vedem cum dispar pagini întregi și din Wikipedia, nu m-ar mira să dispară tot proiectul cândva, asta definește online-ul, volatilitatea...) Dar un cercetător riguros găsește destule în carul cu fân. Între miile de rezultate Google, iată unul la întâmplare, pe site-ul Bibliotecii Centrale Universitare: "Ministerul Culturii a anunțat că vrea să realizeze o bază națională de literatură română. Proiectul nu s-a concretizat nici până astăzi. La ora actuală, nu avem decât câteva case de editură care editează carte electronică: Folium, Noesis, Liternet, Asalt. (...) În anul 2000, s-a înființat Asociația Editorilor de Carte Electronică din România, din care fac parte: Asociația Arte/Litere Asalt, Liternet, Folium, Noesis." Nu mai insist. Tot "pentru culoare": întâmplător știu despre ce spun printr-o cunoștință care își dă doctoratul în literatură având ca temă chiar "grupul" de la Constanța. Și nu, nu e din Constanța, cum nici eu nu sunt. Când voi avea timp, aș putea fotocopia arhivele, dacă-mi spuneți unde să le încarc fără să încalc vreo lege de copyright) inclusiv paginile din cărți și reviste de care vă îndoiți că există (deși citarea lor e o tradiție, chiar obligație academică, de primă mână, linkul fiind, cum spuneam, volatil...)

În ce privește "contribuțiile mele consistente", aș fi apreciat dacă observați mai ales una, Revista Tomis, pagină pe care am creat-o chiar eu. Ați fi aflat că nu e un blog, nici o "fițuică" online, ci una dintre cele mai longevive publicații culturale românești, care-a apărut neîntrerupt timp de 4 decenii (aici s-a format și nucleul Uniunii Scriitorilor din România filiala Constanța). Sau era suficient să studiați cu atenție chiar adresa la care v-ați dus, căci situl revistei avea la vedere și o secțiune de prezentare. Iar articolul despre care vorbiți, iar eroare, sau neatenție, nu e "despre Cenaclul de Marți", ci e cronica celui de-al doilea volum al lui Sorin Dinco, numit Hotel Chiustenge. Nu e, însă, întâmplător că autorul articolului își începe prezentarea amintind că Dinco e fondatorul Cenaclului de Marți, de care se leagă noua generație literară din Constanța. Iar Hotel Chiustenge e un volum dedicat, într-un fel, chiar acelei istorii recente (Chiustenge, scris exact așa într-o scrisoare de-a lui Eminescu de la malul mării) e denumirea Constanței în limba turcă... Volumul e important și pentru că în secțiunea finală e republicat un articol din Viața Românească, din acea ediție de care vă îndoiți că există, și care a fost dedicată Cenaclului de Marți sau, dacă vreți, Grupului de la Constanța... În orice bibliotecă serioasă veți găsi ori cartea, ori revista, surse oricum mai sigure decât online-ul...

Revista Versus/m acum (dispărută și ea între timp). Referințe ar fi destule. De pildă Observator Cultural: "Versus/m este prima revista de literatura romano-franceza editata de poeti care apartin, cel putin biologic, „generatiei milenariste“. Primul ei numar, singurul aparut pina acum (1-2005), ni-i prezinta pe Linda Maria Baros in postura de director, pe Razvan Tupa in cea de redactor-sef si pe Claudiu Komartin, Oana Catalina Ninu si Madalin Rosioru ca redactori, carora li se alatura noua corespondenti din strainatate. Versus/m, care continua prin atitudine si mai ales prin literatura publicata programul defunctei reviste Fracturi, are parte de un sumar foarte bine organizat, unde recunoastem experienta jurnalistica a lui Razvan Tupa, care scrie in editorial: „Astfel, iata, a aparut Versus/m, o revista care sa puna fata in fata grupurile literare din Romania si tendintele care se afirma in poezia ultimilor ani in lume“. (...) Poezia acestui prim numar este diversa si de buna factura. Grupul de la Constanta este reprezentat de Sorin Tudor Dinco, Mircea Tuglea, Marius Parlogea, Gili Mocanu, Mugur Grosu si George Vasilievici. (...)Revista Versus/m promite sa devina una dintre tribunele de afirmare a poeziei romanesti contemporane, dar si un mijloc de cunoastere a poeziei scrise in Europa contemporana". Și dacă tot întrebi de indicatori economici precum tirajul (irelevant în cultură, mai ales poezie), uite-o notă din ...Ziarul Financiar: "Inca o data se vadeste ca poezia romana are mari resurse si ca in suferinta este doar sectorul criticii, cel care nu reuseste nici macar sa recepteze literatura, dar s-o mai si impuna." Etc. Documentul există. Nici revistele cult ale avangardei istorice românești nu au fost "populare", ba chiar la vremea lor erau de-a dreptul obscure, deși țin de unul dintre acele rare momente când cultura română a dat tonul în lume)

În articolul din revista Timpul nu e orice înșiruire de nume, sunt evocați singurii autori considerați de autor ca fiind reprezentativi pentru generația '90, și nu e deloc o listă lungă, iar din Constanța sunt evocați doar doi, Sorin Dinco și Mircea Țuglea - ultimul, bursier Herder în literatură și doctor în litere cu o teză despre Paul Celan, acum bursier al Academiei cu o bursă postdoctorală, a fost și el șters de curând din wikipedia, pentru lipsăd e notabilitate. Așa cum am descoperit recent că alt scriitor important al Generației 2000, și doctor în litere, Mihail Vakulovski, a fost șters din wiki acum vreo 2 ani, discuție la care am avut bucuria să observ că dvs. v-ați opus. Totuși pagia a fost ștearsă, iar cel care-a făcut acea propunere a fost și el eliminat, mai tîrziu, din Wiki.. Totul e volatil, cum spuneam.

Arhiva Cenaclului de Marți nu e irelevantă dacă e doar un agregator de informații verificabile, surse, blibliografii și documente cu ISBN și ISSN- cărți, reviste și altfel de documente cu care operează în mod tradițional istoriografia literară.

de acord, articolul din Adevărul nu e dintre cele mai fericite, dar iar vorbim de o zonă de pionierat, videopoemul, la care referințele de primă mână se lasă greu așteptate.

Equivalences, deși un proiect olandez, este una dintre primele editurii de e-books de limbă română (cu cel puțin un deceniu vechime), publică exclusiv e-books și nu publică autori de consum, discutabili sau amatori, dimpotrivă, de-aia indicele de nume este chiar relevant.

Nu mai insist, mi-e egal dacă ștergeți, oricum e un fir de nisip pe fundul unui ocean de informații. Eu am considerat important acel fir și am considerat o datorie de onoare să-l protejez cu ce știu. Dacă nu e important, mea culpa. Mulțumiri. Și succes. Agerpresh (discuție) 16 martie 2011 04:10 (EET)[răspunde]