Wikipedia:Pagini de șters/Ioan Gh. Popescu
Ioan Gh. Popescu[modificare sursă]
Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale
Justificare: Acest articol a fost marcat de Sîmbotin în februarie 2021 ca nerespectând politica de notabilitate. Rolul acestei propuneri este să aducă articolul în atenția comunitătii pentru a permite o discuție asupra conținutului său.
- Dacă sunteți utilizatorul care a marcat articolul, puteți oferi o descriere mai detaliată a problemelor care considerați că trebuie rezolvate.
- Dacă sunteți autorul articolului, citiți politica și comentariile făcute de utilizatori pentru a înțelege ce probleme are articolul. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite sfaturi pentru a găsi surse de încredere. Este important să participați la discuție, concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu proceduri de salvare a unui articol.
- Ceilalți utilizatori sunt invitați să citească articolul și să ofere sugestii de îmbunătățire sau să-și exprime opinia în conformitate cu indicațiile din antetul paginii.--Mesaj livrat de un robot. 1 iunie 2021 15:13 (EEST)[răspunde]
Comentariu: îmi trebuie timp să mă interesez de subiect, de care am mai auzit. La o primă trecere în revistă pare notabil (nu orișice preot primea Steaua României, împreună cu Răsplata muncii pentru Biserică și Răsplata muncii pentru învățămînt). Nu mai țin minte acum, dar omul a lăsat totuși ceva în urma lui, printre care (parcă) și niște texte foarte ilustrative pentru cele trăite de preoții armatei, în WWI.--Accipiter Gentilis Q.(D) 6 iunie 2021 02:09 (EEST)[răspunde]
- Așa.... asta era: a fost cel care a oficiat slujba de la Topraisar până la final, sub bombardamentul artileriei inamice. Deci, păstrează.--Accipiter Gentilis Q.(D) 6 iunie 2021 02:14 (EEST)[răspunde]
- Tare... :), s-a pus contra generalului Petala și a refuzat să-i facă sfeștanie la ștrand ! Treceau cred că soldații și prin foc, pentru părintele... BTW, a fost deputat de Ilfov, deci în tot cazul e cât se poate de notabil. Păstrează deci, rapid !--Accipiter Gentilis Q.(D) 6 iunie 2021 02:26 (EEST)[răspunde]
- Deci ca să rezumăm povestea de la Tropaisar, în mijlocul bătăliei, preotul îi ținea pe mitraliori în biserică, la slujbă. Câți oameni au murit oare din cauza acestei decizii "pioase"?--Strainu (دسستي) 6 iunie 2021 13:40 (EEST)[răspunde]
- Pare că nimeni. O fi fost vorba de un atac de artilerie, care, a luat ca țintă biserica, pe motiv că din turla înaltă putea fi observat, de la distanță, inamicul. Nu cred că și-ar fi permis cineva să scoată din tranșee trupele pentru slujbă și să lase liniile neapărate. Poate că pentru oamenii de atunci, genul ăsta de lucruri conta, habar nu am.--Accipiter Gentilis Q.(D) 6 iunie 2021 23:25 (EEST)[răspunde]
- Poziția de la Topraisar era construită în câmpie rasă, între Topraisar și Amzacea. Venea prima linie din tranșee pentru trăgători și cuiburi de observare, apoi în spate se aflau 4 linii de sârmă ghimpată, la 150 m mai în spate venea linia principală de rezistență, care comunica spre spate cu adăposturile pentru rezerve. Centrul poziției era ocupat de Regimentele 9 Vânători și 40 Călugăreni. Ăia de la 40 Călugăreni au fâlfâit cu steagul regimentului prin tranșee și au jurat cu mâna întinsă că nu o să dea înapoi. Pare că pentru ei chiar contau chestiile astea, deci treaba cu slujba a fost de sfidare, ca să zic așa, iar biserica se afla în spatele liniei principale, pe post de observator. Dacă a vrut popa să tragă clopotul, să fim siguri că a făcut-o ca să-i sfideze pe Centrali și a făcut-o mai ales, la ordin. Probabil a fost printre altele, o metodă de a calcula reglajele contrabateriilor, din partea românilor, deși prea mult nu a contat, că Centralii aveau în zonă masa artileriei grele. Cu toate acestea, se pare că chestii gen steag fâlfâit și clopote trase sub nasul nemților au contat cumva, că Regimentul 40 s-a retras numai după ce apărarea lui a fost întoarsă la stânga, prin străpungerea frontului Diviziei de 9-a. Numai după ce au fost atacați și din flanc și din spate, s-au cărăbănit. Poate conta și faptul că în dreapta se afla Divizia 1 Voluntari sârbă. --Accipiter Gentilis Q.(D) 6 iunie 2021 23:47 (EEST)[răspunde]
- Frumoasă analiză! Locul ei mai potrivit ar fi (poate) la Lupta de la Topraisar (1916)? --Pafsanias (discuție) 18 iunie 2021 21:06 (EEST)[răspunde]
- Poziția de la Topraisar era construită în câmpie rasă, între Topraisar și Amzacea. Venea prima linie din tranșee pentru trăgători și cuiburi de observare, apoi în spate se aflau 4 linii de sârmă ghimpată, la 150 m mai în spate venea linia principală de rezistență, care comunica spre spate cu adăposturile pentru rezerve. Centrul poziției era ocupat de Regimentele 9 Vânători și 40 Călugăreni. Ăia de la 40 Călugăreni au fâlfâit cu steagul regimentului prin tranșee și au jurat cu mâna întinsă că nu o să dea înapoi. Pare că pentru ei chiar contau chestiile astea, deci treaba cu slujba a fost de sfidare, ca să zic așa, iar biserica se afla în spatele liniei principale, pe post de observator. Dacă a vrut popa să tragă clopotul, să fim siguri că a făcut-o ca să-i sfideze pe Centrali și a făcut-o mai ales, la ordin. Probabil a fost printre altele, o metodă de a calcula reglajele contrabateriilor, din partea românilor, deși prea mult nu a contat, că Centralii aveau în zonă masa artileriei grele. Cu toate acestea, se pare că chestii gen steag fâlfâit și clopote trase sub nasul nemților au contat cumva, că Regimentul 40 s-a retras numai după ce apărarea lui a fost întoarsă la stânga, prin străpungerea frontului Diviziei de 9-a. Numai după ce au fost atacați și din flanc și din spate, s-au cărăbănit. Poate conta și faptul că în dreapta se afla Divizia 1 Voluntari sârbă. --Accipiter Gentilis Q.(D) 6 iunie 2021 23:47 (EEST)[răspunde]
- Pare că nimeni. O fi fost vorba de un atac de artilerie, care, a luat ca țintă biserica, pe motiv că din turla înaltă putea fi observat, de la distanță, inamicul. Nu cred că și-ar fi permis cineva să scoată din tranșee trupele pentru slujbă și să lase liniile neapărate. Poate că pentru oamenii de atunci, genul ăsta de lucruri conta, habar nu am.--Accipiter Gentilis Q.(D) 6 iunie 2021 23:25 (EEST)[răspunde]
- Deci ca să rezumăm povestea de la Tropaisar, în mijlocul bătăliei, preotul îi ținea pe mitraliori în biserică, la slujbă. Câți oameni au murit oare din cauza acestei decizii "pioase"?--Strainu (دسستي) 6 iunie 2021 13:40 (EEST)[răspunde]
Am să mă ocup de articol, când oi avea timp.--Accipiter Gentilis Q.(D) 6 iunie 2021 02:30 (EEST) Ok, am reluat un pic articolul, pentru a vedea exact cum stă treaba. Deci:[răspunde]
- Majoritatea surselor iau de bună ce a afirmat preotul în memoriul lui. Le-am dat deoparte, deoarece practic afirmațiile nu pot fi în acest caz, independente
- Am reținut numai următoarele:
- A fost deputat în Parlament - criteriu de notabilitate. Afirmația este a unei nepoate de a lui, la un post radio-tv. Nu văd de ce am pune-o la îndoială. Nu am găsit că ar contrazice-o cineva.
- A fost decorat cu Steaua României, și Medaliile Răsplata Muncii pentru Învățământ/Biserică. Afirmațiile sunt tot ale nepoatei respective. Nu văd de ce le-am pune la îndoială. Nu am găsit că le-ar contrazice cineva.
- Sabin Drăgoi, autorul monografiei Ierarhi și preoți de seama la Dunărea de Jos: 1864-1989, confirmă afirmațiile din memoriul preotului Popescu despre cele petrecute la Topraisar. Arhiepiscopia, la rândul ei, l-a comemorat în mod oficial la Topraisar împreună cu Filiala Constanța a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”.
- Preotul este menționat în două monografii, una de nivel național (Preoți în lupta pentru făurirea României Mari 1916-1918) și într-una regională (Ierarhi și preoți de seama la Dunărea de Jos: 1864-1989). În plus, am comparat afirmația nepoatei despre prezența informațiilor despre el în cartea Rogojina a lui Damian, cu faptul că autorul descrie tablouri din perioada în care a fost închis el însuși la Văcărești și se pupă, un argument pentru credibilitatea informației.
- Memoriul preotului, menționat în monografia Preoți în lupta pentru făurirea României Mari 1916-1918, este subiect de interes pentru presa regională din Dobrogea.--Accipiter Gentilis Q.(D) 15 iunie 2021 23:48 (EEST)[răspunde]
Am terminat de refăcut articolul.--Accipiter Gentilis Q.(D) 17 iunie 2021 23:30 (EEST)[răspunde]
- Pastreaza ...Asybarisaport 18 iunie 2021 09:41 (EEST)[răspunde]
Păstrează. La 13 februarie a.c. când am marcat articolul cu formatul {{notabilitate}}, acesta nu avea absolut nicio referință sau sursă citată. Am cerut citare pentru faptul că a fost decorat cu „Steaua României”, scriind în descrierea modificării: dacă a fost într-adevăr decorat cu „Steaua României”, atunci este notabil. Între timp văd că s-a adus citarea cerută. În plus, dacă a fost și deputat atunci este automat notabil, conform WP:P. --Bătrânul (discuție) 18 iunie 2021 21:48 (EEST)[răspunde]
Discuție încheiată.Pafsanias (discuție) 1 iulie 2021 14:28 (EEST)[răspunde]