Velocipedul cu abur Michaux-Perreaux

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Desenul versiunii tricicletă, circa 1884.
Desen din brevetul din 1872.

Velocipedul cu abur Michaux-Perreaux a fost un velociped propulsat cu ajutorul forței aburului produs în Franța, între 1867-1871, atunci când un mic motor cu abur comercial Louis-Guillaume Perreaux⁠(d) a fost atașat unei biciclete cu pedale Pierre Michaux⁠(d).[1] Este una dintre cele trei motociclete care pretind a fi prima motocicletă, alături de velocipedul cu abur Roper din 1867 sau 1868 și motorul cu ardere internă Daimler Reitwagen⁠(d) din 1885.[1][2][3][4] Perreaux a continuat dezvoltarea bicicletei sale cu abur și a expus o versiune triciclu în 1884.[5] Singurul velociped cu abur Michaux-Perreaux realizat, împrumutat de la Muzeul Île-de-France, Sceaux, a fost prima mașină care a fost văzută de vizitatori la intrarea în rotunda Muzeului Solomon R. Guggenheim la Expoziția Arta Motocicletei din New York în 1998.[6][7]

Dezvoltare[modificare | modificare sursă]

Velocipedul Michaux avea tub drept și frână direct pe roată.

Fiul lui Pierre Michaux, Ernest, este creditat de L.J.K. Setright și David Burgess-Wise ca fiind primul care a montat motorul brevetat Perreaux pe velociped,[2] în timp ce Charles M. Falco menționează că a fost Louis-Guillaume Perreaux.[1] Mașina Michaux-Perreaux a fost construită folosind prima bicicletă cu pedale care a avut succes comercial, un velociped produs în serie de Michaux, cu peste 400 de unități anual din 1863,[8] și motorul Perreaux monocilindric alimentat cu alcool, care folosea curele duble flexibile din piele la roata din spate.[9][10] Un manometru de presiune a aburului a fost montat în câmpul vizual al pasagerului, deasupra roții din față, iar aburul către cilindru era cuplat și reglat de un control manual.[9] Velocipedul Michaux de bază avea o frână direct pe roată, dar versiunea cu abur nu avea frâne.[9] Motorul cântărea 62 de kilograme, iar greutatea totală a velocipedului cu abur era de 87–88 de kilograme.[1][6][11] O adăugare din 14 iunie 1871 la brevetul Perreaux a inclus îndepărtarea manivelelor și a pedalelor de pe roata din față și utilizarea unui tub arcuit în loc de tub drept pentru a face loc motorului.[1] Deși velocipedul de abur era funcțional, nu a avut succesori comerciali.[10][12]

Doar un singur exemplar al mașinii din 1867–1871 a fost produs,[6] dar în 1884 Perreaux a expus o versiune tricicletă a velocipedului cu abur, cu două roți în spate și curea conectată la roata din față, la Expoziția industrială de pe Champs -Élysées, Paris.[5] Motorul alimentat cu alcool avea un foraj și o cursă similare cu cele originale și dezvolta o presiune a aburului de 3,5 atm (250 kPa) în cazanul de 2,8 litri, rezultând într-o viteză de 24–29 km/h.[5] Rezervoarele de apă erau suficiente pentru două până la trei ore de funcționare, rezultând într-o autonomie de 48–87 km.[5]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e Falco, Charles M.; Guggenheim Museum Staff (), „Issues in the Evolution of the Motorcycle”, În Krens, Thomas; Drutt, Matthew, The Art of the Motorcycle, Harry N. Abrams, pp. 24–31, 98–101, ISBN 0-89207-207-5
    Michaux-Perreaux year 1868. Roper year 1869.
     
  2. ^ a b Setright, L. J. K. (). The Guinness Book of Motorcycling Facts and Feats. Guinness Superlatives. pp. 8–18. ISBN 0-85112-200-0
    Michaux-Perreaux year 1867
     
  3. ^ Kresnak, Bill (), Motorcycling for Dummies, Hoboken, New Jersey: For Dummies⁠(d), Wiley Publishing, p. 29, ISBN 0-470-24587-5
    Roper year 1869.
     
  4. ^ Kerr, Glynn (august 2008), „Design; The Conspiracy Theory”, Motorcycle Consumer News⁠(d), Irvine, California, 39 (8), p. 36–37, ISSN 1073-9408
    Roper year 1869.
     
  5. ^ a b c d Knight, Edward Henry (), Knight's new mechanical dictionary: A description of tools, instruments, machines, processes, and engineering. With indexical references to technical journals (1876-1880.), Houghton, Mifflin and company, pp. 922–923, accesat în  
  6. ^ a b c Falco, Charles M. (iulie 2003), „The Art and Materials Science of 190-mph Superbikes” (PDF), MRS Bulletin, 28 (7), arhivat din original (Adobe PDF) la , accesat în
    Michaux-Perreaux year 1867–1871.
     
  7. ^ Vogel, Carol (), „Latest Biker Hangout? Guggenheim Ramp”, The New York Times, p. A1, accesat în  
  8. ^ McNeil, Ian (), An Encyclopaedia of the history of technology, Taylor & Francis, pp. 445–447, ISBN 0-415-01306-2, accesat în
    Michaux-Perreaux year 1868.
     
  9. ^ a b c Schafer, Louis (martie 1985), „In the Beginning”, American Motorcyclist⁠(d), pp. 42–43, accesat în
    Michaux-Perreaux patented in 1868. Roper year 1867.
     
  10. ^ a b Caunter, C. F. (), The History and Development of Motorcycles; As illustrated by the collection of motorcycles in the Science Museum; Part I Historical Survey, London: Her Majesty's Stationery Office⁠(d), OCLC 11506035
    Michaux-Perreaux year 1869. Preserved in the Robert Grandseigne Collection in France ca. 1955.
     
  11. ^ Brown, Roland (), History of the Motorcycle: From the first motorized bicycles to the powerful and sophisticated superbikes of today, Bath, England: Parragon, pp. 10–11, 14–15, ISBN 1-4054-3952-1
    Michaux-Perreaux patented 1868. Roper year 1869.
     
  12. ^ Douglas-Scott-Montagu Montagu of Beaulieu, Baron Edward John Barrington; Georgano, G. N. (), Early Days on the Road: An Illustrated History 1819-1941, Michael Joseph, pp. 177–181, ISBN 0-7181-1310-1
    Michaux-Perreaux year 1869.