Utilizator:Solt/proiect 4.1/Lista lui Einstein 4.1

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Index[notes 1] Anul [notes 2] Titlul în original și traducerea în limba română[notes 3] Revista, volumul, pagina[notes 4] Clasificări și note[notes 5]
Schilpp 1; CP 2, 1 1901 Folgerungen aus den Kapillaritätserscheinungen
Concluzii asupra fenomenului capilarității§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 4, 513–523, [1] Forțe intermoleculare.[1] Prima din cele două lucrări publicate în acest an, în care Albert Einstein propune o teorie nouă (dovedită a fi incorectă) care susține că forța de interacțiune dintre oricare două molecule (forțele intermoleculare) sunt reprezentate de o funcție universală de distanță, analog cu dependența invers proporțională cu pătratul distanței a forței gravitaționale care se manifestă între două mase.
Schilpp 2; CP 2, 2 1902 Thermodynamische Theorie der Potentialdifferenz zwischen Metallen und vollständig dissoziierten Lösungen ihrer Salze, und eine elektrische Methode zur Erforschung der Molekularkräfte
Teoria termodinamică a diferenței de potențial dintre metalele și soluțiile sărurilor lor complet disociate, respectiv despre o metodă electrică de cercetare a forțelor moleculare§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 8, 798–814, [2] Forțe intermoleculare.[2] Acest al doilea articol al lui Einstein, cu tema funcției generale a energiei moleculelor, abordează de data aceasta, aplicabilitatea funcției potențial în cazul moleculelor disociate dintr-o soluție electrolitică.[3]
Schilpp 3; CP 2, 3 1902 Kinetische Theorie des Wärmegleichgewichtes und des zweiten Hauptsatzes der Thermodynamik
Teoria cinetică a echilibrului termic și principiul al doilea al termodinamicii§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 9, 417–433, [3] Mecanică statistică.[4] Studiu asupra teoremei echipartiției energiei și a definițiilor mărimilor fizice temperatură și entropie.
Schilpp 4; CP 2, 4 1903 Theorie der Grundlagen der Thermodynamik
Bazele teoretice ale termodinamicii
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 11, 170–187, [4] Mecanică statistică.[5] Lucrarea abordează problema proceselor ireversibile din cadrul termodinamicii prin prisma conceptelor clasice ale lui Clausius.
Schilpp 5; CP 2, 5 1904 Allgemeine molekulare Theorie der Wärme
Teoria moleculară generală a căldurii §
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 14, 354–362, [5] Mecanică statistică.[6] Studiu asupra aspectelor legate de fluctuații și prezentarea unei metode noi pentru determinarea valorii constantei lui Boltzmann.
CP 2, 6 1905 Recenzie asupra lucrării lui Giuseppe Belluzzo: Principi di termodinamica grafica
Principiile termodinamicii grafice§
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 78 Termodinamică.
CP 2, 7 1905 Recenzie asupra lucrării lui Albert Fliegner: Über den Clausius'schen Entropiesatz
Asupra legii entropiei al lui Clausius §
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 79 Termodinamică.
CP 2, 8 1905 Recenzie asupra lucrării: William McFadden Orr: On Clausius' Theorem for Irreversible Cycles, and on the Increase of Entropy
Despre teorema ciclurilor ireversibile ale lui Clausius și teorema creșterii entropiei §
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 79 Termodinamică.
CP 2, 9 1905 Recenzie asupra lucrării lui George Hartley Bryan: The Law of Degradation of Energy as the Fundamental Principle of Thermodynamics
Legea disipației energiei ca principiu fundamental al termodinamicii §
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 80 Termodinamică.
CP 2, 10 1905 Recenzie asupra lucrării lui Nikolai Nikolaievici Schiller: Einige Bedenken betreffend die Theorie der Entropievermehrung durch Diffusion der Gase bei einander gleichen Anfangsspannungen der letzteren
Unele considerații privind teoria creșterii entropiei în cazul difuziei gazelor la care presiunea inițială coincide cu cea finală§
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 81 Termodinamică.
CP 2, 11 1905 Recenzie asupra lucrării lui Jakob Johann Weyrauch: Über die spezifischen Wärmen des überhitzten Wasserdampfes
Despre căldura specifică a vaporilor de apă supraîncălziți §
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 82 Termodinamică.
CP 2, 12 1905 Recenzie asupra lucrării lui Jacobus Henricus van't Hoff: Einfluss der Änderung der spezifischen Wärme auf die Umwandlungsarbeit
Influența modificării căldurii specifice asupra lucrului mecanic de transformare §
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 82 Termodinamică.
CP 2, 13 1905 Recenzie asupra lucrării lui Arturo Giammarco: Un caso di corrispondenza in termodinamica
Un exemplu de stări corespondente în termodinamică§
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 84 Termodinamică.
Schilpp 7; CP 2, 14 1905 Über einen die Erzeugung und Verwandlung des Lichtes betreffenden heuristischen Gesichtspunkt
Un punct de vedere euristic asupra producerii și transformării luminii
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 17, 132–148, [6] Fotoni.[7] Stabilirea legilor efectului fotoelectric; în lucrare se propunea folosirea denumirii de cuantă de lumină (Lichtquante) pentru „pachetele de energii” emise sau absorbite, noțiune care a fost denumită mai târziu foton. [notes 6]
Schilpp 8; CP 2, 16 1905 Die von der molekularkinetischen Theorie der Wärme geforderte Bewegung von in ruhenden Flüssigkeiten suspendierten Teilchen
Despre mișcarea particulelor mici suspendate în lichide staționare, conform cerințelor teoriei cinetico-moleculare a căldurii§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 17, 549–560, [7] Mecanică statistică.[8] Tratarea fenomenului mișcării browniene dintr-o perspectivă nouă, explicarea cauzelor mișcării pe baza teoriei cinetico-moleculare, în acest articol denumit difuzie translațională. Einstein explică calitativ și cantitativ cauza și natura mișcării complet haotice a particulelor dintr-o suspensie coloidală prin fluctuația numărului de molecule ale lichidului care ciocnesc particulele aflate în suspensie, demonstrând indirect existența moleculelor și a mișcării termice.
CP 2, 17 1905 Recenzie asupra lucrării lui Karl Fredrik Slotte: Über die Schmelzwärme
Despre căldura de reacție§
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 135 Termodinamică.
CP 2, 18 1905 Recenzie asupra lucrării lui Karl Fredrik Slotte: Folgerungen aus einer thermodynamischen Gleichung
Concluzii rezultate dintr-o ecuație a termodinamicii§
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 135 Termodinamică.
CP 2, 19 1905 Recenzie asupra lucrării lui Emile Mathias: La constante a des diamètres rectilignes et les lois des états correspondents
Constanta diametrelor rectiliniare și legea stărilor corespondente §
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 136 Termodinamică.
CP 2, 20 1905 Recenzie asupra lucrării: Max Planck: On Clausius' Theorem for Irreversible Cycles, and on the Increase of Entropy
Despre teorema ciclurilor ireversibile al lui Clausius, și creșterea entropiei §
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 29 (1905) 137 Termodinamică.
CP 2, 21 1905 Recenzie asupra lucrării lui Edgar Buckingham: On Certain Difficulties Which Are Encountered in the Study of Thermodynamics
Despre câteva dificultăți în cadrul studiului termodinamicii§
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 137 Termodinamică.
CP 2, 22 1905 Recenzie asupra lucrării lui Paul Langevin: Sur une formule fondamentale de la théorie cinétique
Despre o formulă fundamentală a teoriei cinetice§
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 138 Termodinamică.
Schilpp 9; CP 2, 23 1905 Zur Elektrodynamik bewegter Körper
Despre electrodinamica corpurilor în mișcare
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 17, 891–921, [8] Teoria relativității restrânse.[9] Această lucrare marchează nașterea teoriei relativității restrânse. În esență, cuprinde două postulate, care reprezintă baza teoriei: Postulatul echivalenței referențialelor inerțiale și aceea a constanței vitezei luminii. Din aceste postulate decurg importante consecințe ale teoriei relativității cum sunt: invarianța legilor fizicii la grupul transformărilor lui Lorentz, contracția spațiului, dilatarea timpului. Articolul, la început, a stârnit puternice controverse însă teoria a fost relativ repede acceptată de comunitatea științifică.
Schilpp 10; CP 2, 24 1905 Ist die Trägheit eines Körpers von seinem Energieinhalt abhängig?
Este dependentă inerția corpurilor de energia lor?§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 18, 639–641, [9] Teoria relativității restrânse.[10] În această lucrare se stabilește echivalența dintre energia totală a unui corp și masa sa inertă, deduse pe baza teoriei relativitâții formulată în lucrarea „Despre electrodinamica corpurilor în mișcare”. Articolul exprimă pentru prima oară în istoria fizicii formularea conținutului celebrei relații , care exprimă echivalența dintre energia totală și masa inertă a unui corp și se află la baza teoriei transformării reciproce a masei în energie, care a fost demonstrat experimental mai târziu.
CP 2, 25 1905 Recenzie asupra lucrării lui Heinrich Birven: Grundzüge der mechanischen Wärmetheorie
Fundamentele mecanice ale teoriei căldurii§
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 175 Termodinamică.
CP 2, 26 1905 Recenzie asupra lucrării lui Auguste Ponsot: Chaleur dans le déplacement de 1'équilibre d'un système capillaire
Căldura de modificare a echilibrului unui sistem capilar§
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 175 Termodinamică.
CP 2, 27 1905 Recenzie asupra lucrării lui Karl Bohlin: Sur le choc, considéré comme fondement des théories cinétiques de la pression des gaz et de la gravitation universelle
Despre ciocnire, considerat ca fundament al teoriei cinetico- moleculare a presiunii și atracției universale §
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 176 Termodinamică'.
CP 2, 28 1905 Recenzie asupra lucrării lui Georges Meslin: Sur la constante de la loi de Mariotte et GayLussac
Despre constantele din legile lui Mariotte și Gay-Lussac §
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 177 Termodinamică.
CP 2, 29 1905 Recenzie asupra lucrării lui Albert Fliegner: Das Ausströmen heissen Wassers aus Gefässmündungen
Jetul de apă fierbinte prin orificiile unui rezervor§
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 177 Termodinamică.
CP 2, 30 1905 Recenzie asupra lucrării lui Jakob Johann Weyrauch: Grundriss der Wärmetheorie. Mit zahlreichen Beispielen und Anwendungen
Retrospectiva teoriei căldurii. Cu numeroase exemple și aplicații§
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 178 Termodinamică.
CP 2, 31 1905 Recenzie asupra lucrării lui Albert Fliegner: Über den Wärmewert chemischer Vorgänge
Despre căldura de reacție ale proceselor chimice§
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 179 Termodinamică.
Schilpp 11; CP 2, 33 1906 Eine neue Bestimmung der Moleküldimensionen
O metodă nouă pentru determinarea dimensiunilor moleculare§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 19, 289–306, [10] Mecanică statistică.[11] Lucrarea tratează o metodă hidrodinamică pentru determinarea practică a volumelor moleculelor.
Schilpp 12; CP 2, 32 1906 Zur Theorie der Brownschen Bewegung
Despre teoria mișcării browniene
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 19, 371–381, [11] Mecanică statistică.[12] Articolul studiază pe cale statistică mișcarea browniană rotațională, ca un exemplu pentru difuzia rotațională.
Schilpp 13; CP 2, 34 1906 Theorie der Lichterzeugung und Lichtabsorption
Teoria producerii și absorbției luminii
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 20, 199–206, [12] Fotoni.[13] Einstein, în cadrul acestei lucrări pune în concordanță teoretică propria deducere independentă cu cea al lui Planck, cu privire la radiația corpului negru, exprimat prin formula . Deducerea acestei formule, făcută de către Planck, era concepută ca o restricție impusă schimburilor posibile de energie la emisia sau absorbția radiației de materie și nu conținea nicio restricție asupra valorilor energiei materiei sau a radiaței libere. Deducerea lui Einstein din 1905, se referea exclusiv la descrierea energiei radiației libere, adică a cuantei de lumină (denumită mai târziu foton) care se propagă în spațiu. În această lucrare însă, lansează, pentru prima oară ideea modernă, potrivit căreia energia, atât a materiei cât și a radiației este cuantificată, cu alte cuvinte nu poate avea decât valori discrete. Această idee a fost dezvoltată mai târziu în teoria sa cuantică asupra căldurii specifice, a se vedea publicația de la indicele Scilpp 16.
Schilpp 14; CP 2, 35 1906 Prinzip von der Erhaltung der Schwerpunktsbewegung und die Trägheit der Energie
Principiul conservării mișcării centrului de greutate și al inerției energiei§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 20, 627–633, [13] Teoria relativității restrânse. [14] Publicația conține pentru prima oară în istoria fizicii afirmația potrivit căreia principiul conservării masei este un caz particular al principiului conservării energiei .
Schilpp 15; CP 2, 36 1906 Eine Methode zur Bestimmung des Verhältnisses der transversalen und longitudinalen Masse des Elektrons
O metodă pentru determinarea raportului dintre masa transversală și longitudinală a electronului §
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 21, 583–586, [14] Teoria relativității restrânse.[15] O traducere în limba franceză a fost publicată în revista L'Éclairage électrique (Iluminatul eelctric), volumul 49, paginile 493–494.
CP 2, 37 1906 Recenzie asupra lucrării: Max Planck: Vorlesungen über die Theorie der Wärmestrahlung
Lecturi despre teoria radiației termice§
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 30, 211 Mecanică statistică.
Schilpp 16; CP 2, 38 1907 Planckshe Theorie der Strahlung und die Theorie der Spezifischen Wärme
Teoria radiației lui Planck și teoria căldurii specifice§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 22, 180–190, 800 [15] și corectură Călduri specifice.[16] Lucrare importantă, ce aplică legile lui Planck asupra oscilațiilor atomilor și moleculelor materialelor solide. Această publicație al lui Einstein rezolvă un mai vechi paradox al fizicii clasice din secolul al XIX-lea, acela al teoremei echipartiției energiei, și introduce modelul lui Einstein pentru solide, care reprezint un precursor al modelului Debye . De asemenea, a arătat în această lucrare că formula E=hν din cadrul mecanicii cuantice este o lege generală a fizicii și nu doar un caz singular cu aplicabilitate asupra radiației corpului negru.
Schilpp 17; CP 2, 39 1907 Gültigkeit des Satzes vom thermodynamischen Gleichgewicht und die Möglichkeit einer neuen Bestimmung der Elementarquanta
Despre limita valabilității legii echilibrului termodinamic și posibilității unei noi determinări a cuantei elementare§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 22, 569–572, [16] Mecanică statistică.[17] În această lucrare, autorul aplică propria teorie despre fluctuații pentru determinarea constantei lui Boltzmann pe baza fluctuațiilor statistice ale diferenței de potențial dintre armăturile unui condensator. Importanța lucrării constă în aceea că a permis dezvoltarea tehnicii de amplificare a tensiunii cu zgomot redus, descris în publicația de la indicele #25.
Schilpp 18; CP 2, 41 1907 Möglichkeit einer neuen Prüfung des Relativitätsprinzips
Posibilitatea unei noi dovediri a principiilor relativității§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 23, 197–198, [17] Teoria relativității restrânse.[18] Descoperirea de către Einstein a efectului Doppler transversal, la care frecvența undei receptate este deplasată spre roșu chiar și atunci când direcția receptor-sursă și direcția vectorului vitezei de transport a sursei sunt perpendiculare.
Schilpp 19 1907 Bemerkung zur Notiz des Herrn P. Ehrenfest: Translation deformierbarer Elektronen und der Flächensatz
Comentarii asupra notelor domnului P. Ehrenfest: Mișcarea de translație a electronilor deformabili și legea ariei.§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 23, 206–208, [18] Teoria relativității restrânse.[19] Discutarea polemică a unor aspecte legate de dificultățile aplicării transformărilor lui Lorentz asupre corpurilor rigide.
Schilpp 20; CP 2, 45 1907 Die vom Relitivätsprinzip geforderte Trägheit der Energie
Despre inerția energiei rezultată din principiile relativității§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 23, 371–384, [19] Teoria relativității restrânse.[20] Postularea pentru prima oară a faptului că energia totală a unui corp aflat în mișcare este dată de ecuația . În această lucrare se deduc expresiile variațiilor relativiste ale energiei și momentelor cinetice ale corpului aflat în mișcare sub influența forțelor externe, aspecte care marchează fundamentarea dinamicii relativistice. Se subliniază din nou dificultățile aplicării transformărilor lui Lorentz la corpurile rigide (vezi indicele #19). În finalul articolului se face o speculație asupra posibilității ca ecuațiile lui Maxwell să fie în realitate o dovadă pentru existența unui caz limită pentru un sistem format dintr-un număr mare de cuante de lumină, la fel cum termodinamica este cazul limită a mecanicii statistice.
CP 2, 46 1907 Recenzie asupra lucrării lui Jakob Johann Weyrauch: Grundriss der Wärmetheorie. Mit zahlreichen Beispielen und Anwendungen
Retrospectiva teoriei căldurii. Cu numeroase exemple și aplicații§
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 31, 251 Termodinamică.
Schilpp 21; CP 2, 47 1907 Relativitätsprinzip und die aus demselben gezogenen Folgerungen
Principiul relativității și concluziile ce decurg din el§
Jahrbuch der Radioaktivität (Agenda radioactivității), 4, 411–462, [20] Teoria relativității restrânse și generalizate.[21] O corecție la această lucrare a fost publicată în volumul 5, paginile.98–99, din Berichtigungen. În această lucrare apare pentru prima oară (la pagina 443.) ecuația energiei totale a unui corp aflat în mișcare, scrisă sub forma în care ea a devenit celebră: . Lucrarea este de asemenea importantă pentru debutul unei serii lungi de lucrări ce au contribuit la dezvoltarea relativității generalizate, pe care Einstein o va face în anii următori; aici sunt deduse, printre altele, principiul echivalenței, deplasarea spre roșu sub acțiunea gravitației, și devierea gravitațională a luminii. Einstein revine la aceste subiecte începând cu anul 1911.
Schilpp 22; CP 2, 40 1907 Theoretische Bemerkungen über die Brownsche Bewegung
Considerații teoretice asupra mișcării browniene
Zeitschrift für Elektrochemie und angewandte physikalische Chemie (Revista pentru electrochimie și chimie-fizică aplicată), 13, 41–42 Mecanică statistică.[22] Notă succintă asupra înțelesului în sens tehnic al termenului "viteză medie" în cadrul mecanicii statistice.
Schilpp 23; CP 2, 51 1908 Elektromagnetische Grundgleichungen für bewegte Körper
Ecuațiile fundamentale ale electromagnetismului corpurilor în mișcare§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 26, 532–540, [21] Teoria relativității restrânse.[23] Scris în coautorat cu J. Laub. O corectură la articol a apărut în volume 27, p.232, Berichtigungen. A se vedea la publicația de la #27.
Schilpp 24; CP 2, 52 1908 Die im elektromagnetischen Felde auf ruhende Körper ausgeübten ponderomotorischen Kräfte
Forțele pondero-motoare exercitate asupra corpurilor plasate în câmp electromagnetic§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 26, 541–550, [22] Teoria relativității restrânse.[24] Lucrare scrisă în colaborare cu J. Laub. Articolul abordează aspectele relativiste ale interacțiunii corpurilor cu câmpul electromagnetic.
Schilpp 25; CP 2, 48 1908 Neue elektrostatische Methode zur Messung kleiner Elektrizitätsmengen
Nouă metodă electrostatică a măsurării cantităților mici de electricitate§
Physikalische Zeitschrift (Jurnal de fizică), 9, 216–217 Electromagnetism.[25] Prezentarea unei metode experimentale noi pentru măsurarea cantităților infime de sarcină electrică, principiul metodei constând în încărcarea inițială a unui condensator variabil reglat la o valoare mică a capacității, apoi schimbarea capacității la o valoare mare și descărcarea lui pe un al doilea condensator de capacitate fixă. Un aparat pentru realizarea acestui tip de măsurători a fost construit de către doi frați, Johann Conrad Habicht și Franz Paul Habicht, în colaborare cu Einstein, descrierea aparatului fiind publicată în Physikalische Zeitschrift, 11, 532 (1910).
Schilpp 26; CP 2, 50 1908 Elementare Theorie der Brownschen Bewegung
Teoria elemenară a mișcării browniene
Zeitschrift für Elektrochemie und angewandte physikalische Chemie (Revista pentru electrochimie și chimie-fizică aplicată), 14, 235–239 Mecanică statistică.[26] Lucrarea este o expunere simplificată a propriei teorii asupra mișcării browniene, scrisă într-un stil semi-popular.
Schilpp 27; CP 2, 54 1909 Bemerkungen zu unserer Arbeit: Elektromagnetische Grundgleichungen für bewegte Körper
Considerații asupra publicațiilor noastre: Ecuațiile fundamentale ale electromagnetismului pentru corpurile aflate în mișcare§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 28, 445–447, [23] Teoria relativității restrânse.[27] Lucrarea scrisă în colaborare cu J. Laub aduce unele corecturi la lucrarea publicată anterior de cei doi, a se vedea la indicele #23
Schilpp 28; CP 2, 55 1909 Bemerkung zur Arbeit von Mirimanoff: Die Grundgleichungen...
Comentariu asupra publicației lui D. Mirimanoff: Ecuațiile fundamentale... §
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 28, 885–888, [24] Teoria relativității restrânse.[28] Articolul conține note similare cu cele făcute asupra lucrării lui Hermann Minkowski.
Schilpp 29; CP 2, 56 1909 Zum gegenwärtigen Stande des Strahlungsproblems
Despre stadiul prezent al problemei radiației§
Physikalische Zeitschrift (Jurnal de fizică) , 10, 185–193 Fotoni.[29] Articol retrospectiv despre radiația electromagnetică, și un important precursor al publicației de la indicele #30.
Schilpp 29b; CP 2, 57 1909 Fără titlu Physikalische Zeitschrift (Jurnal de fizică), 10, 323–324 Fotoni.[30] Scrierea conține disputa lui Einstein cu Walther Ritz (primul autor) asupra punctelor lor de vederi diferite despre soluțiile avansate și cele retardate ale ecuațiilor lui Maxwell. Einstein pune la îndoială concepția potrivit căreia limitarea fizică dată de soluțiile retardate ar reprezenta o lege, ci doar o probabilitate; stările Ritz ale aceleiași limitări reprezintă fundamentul celui de-al doilea principiu al termodinamicii.
Schilpp 30; CP 2, 60 1909 Entwicklung unserer Anschauungen über das Wesen und die Konstitution der Strahlung
Dezvoltarea viziunii noastre despre natură și structura radiaței§
Physikalische Zeitschrift (Jurnal de fizică), 10, 817–825 Fotoni.[31] Discurs științific prezentat în fața celei de a 81-a Adunări Generale a Gesellschaft Deutscher Naturforscher (Societatea Germană de Științe ale Naturii), ținută la Salzburg, în care Einstein a arătat că fotonii trebuie să fie purtători de moment cinetic (respectiv impuls) și din acest motiv trebuie tratați ca fiind particule (corpusculi). Autorul a mai arătat că radiația electromagnetică trebuie considerată ca având natură duală. Lucrarea a fost publicată de asemenea în jurnalul Deutsche physikalische Gesellschaft, Verhandlungen (Societatea germană de fizică, dispute 11, pag. 482–500.
Schilpp 31; CP 3, 7 1910 Über einen Satz der Wahrscheinlichkeitsrechnung und seine Anwendung in der Strahlungstheorie
Despre o teoremă a calculului probabilităților și aplicațiile ei în teoria radiației§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 33, 1096–1104, [25] Fotoni.[32] Lucrare elaborată în colaborare cu L. Hopf. Pentru detalii, a se vedea pulicația de la indicele:#79.
Schilpp 32; CP 3, 8 1910 Statistische Untersuchung der Bewegung eines Resonators in einem Strahlungsfeld
Analiza statistică a mișcării unui rezonator plasat în câmp de unde§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 33, 1105–1115, [26] Fotoni.[33] În colaborare cu L. Hopf.
Schilpp 33; CP 3, 9 1910 Theorie der Opaleszenz von homogenen Flüssigkeiten und Flüssigkeitsgemischen in der Nähe des kritischen Zustandes
Teoria opalescenței fluidelor omogene și a amestecurilor de fluide aflate în vecinătatea stării critice§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 33, 1275–1298, [27] Mecanică statistică.[34] Lucrare fundamentală asupra fenomenului de opalescență critică.
Schilpp 34; CP 3, 2 1910 Principe de relativité et ses conséquences dans la physique moderne
Principiile relativității și consecințele lor în fizica modernă§
Archives des sciences physiques et naturelles (ser. 4) (Analele științelor fizice și naturale (ser. 4)) , 29, 5–28, 125-244 Teoria relativității restrânse.[35] Lucrare de sinteză asupra teoriei relativității restrânse cu discutarea impactului principiilor asupra conceptelor din fizica modernă. Traducerea a fost realizată de către E. Guillaume; această publicație nu este aceeași cu cea de la indicele #21.
Schilpp 35; CP 3, 5 1910 Théorie des quantités lumineuses et la question de la localisation de l'énergie électromagnetique
Teoria cuantelor de lumină și problema localizării energiei electromagnetice§
Archives des sciences physiques et naturelles (ser. 4) (Analele științelor fizice și naturale (ser. 4)), 29, 525–528 Fotoni
Schilpp 36; CP 3, 6 1910 Forces pondéromotrices qui agissent sur les conducteurs ferromagnétique disposés dans un champs magnétique et parcourus par un courant
Forțe ponderomotoare care acționează asupra conductorilor feromagnetici în câmp magnetic parcurse de un curent§
Archives des sciences physiques et naturelles (ser. 4) (Analele științelor fizice și naturale (ser. 4)) , 30, 323–324 Electromagnetism.[36]
Schilpp 37; CP 3, 12 1911 Bemerkung zu dem Gesetz von Eötvös
Considerații despre legea lui Eötvös§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 34, 165–169, [28] Forțe intermoleculare și Mecanica fluidelor.[37]
Schilpp 38; CP 3, 13 1911 Beziehung zwischen dem elastischen Verhalten und der Spezifischen Wärme mit einatomigem Molekül
Relația dintre elasticitatea și căldura specifică a solidelor cu molecule monoatomice§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 34, 170–174, [29] Călduri specifice.[38] Publicația conține o încercare a lui Einstein de a face legătura dintre frecvențele caracteristice din teoria sa asupra căldurilor specifice din 1907 cu proprietățile elastice ale corpurilor solide. O completare la această lucrare a fost publicată în același număr din Anuarul de fizică la pagina 590, a se vedea: Bemerkung zu meiner Arbeit: Eine Beziehung zwischen dem elastischen Verhalten ...", (Considerații despre lucrarea mea: O relație dintre elasticitatea....
Schilpp 39; CP 3, 10 1911 Bemerkungen zu den P. Hertzschen Arbeiten: Mechanische Grundlagen der Thermodynamik
Considerații despre publicația lui P. Hertz: Bazele mecanice ale termodinamicii§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 34, 175–176, [30] Mecanică statistică.[39]
Schilpp 40; CP 3, 14 1911 Berichtigung zu meiner Arbeit: Eine neue Bestimmung der Moleküldimensionen
Corectarea publicației mele: O metodă nouă pentru determinarea dimensiunilor moleculare§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 34, 591–592, [31] Mecanică statistică.[40] Publicația cuprinde corectarea și îmbunătățirea conținutului articolului publicat în anul 1906; a se vedea publicația de la indicele: #11. Corecturile aduse lucrării inițiale a permis îmbunătățirea substanațială a determinării valorii numărului lui Avogadro .[41]
Schilpp 41; CP 3, 21 1911 Elementare Betrachtungen über die thermische Molekularbewegung in festen Körpern
Observații elementare asupra mișcării termice ale moleculelor în solide§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 35, 679–694, [32] Călduri specifice.[42] Eistein, recunoscând că modelul său din 1907 despre căldurile specifice este inaplicabil la temperaturi extrem de scăzute, face o încercare de a perfecționa teoria modelului astfel încât să fie aplicabil pentru orice domeniu de temperaturi. Înlăturarea acestei dificultăți s-a rezolvat în anul următor prin crearea modelului Debye.
Schilpp 42; CP 3, 23 1911 Einfluss der Schwerkraft auf die Ausbreitung des Lichtes
Infuența gravitației asupra propagării luminii§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 35, 898–908, [33] Teoria relativității generale.[43] În acestă lucrare, Einstein prezintă un rezumat al propriilor sale dezvoltări ale teoriei relativității generalizate, temă la care revine după ce în 1907 a pus bazele acestei teorii. Aici, Einstein conchide că noua teorie înlocuieșe atât teoria relativității restrânse cât și teoria clasică a gravitației al lui Newton. De asemenea, realizează că relativitatea restrânsă și principiul echivalenței au valabilitate „locală” și nu „globală”, așa cum se credea până atunci.
Schilpp 43; CP 3, 17 1911 Relativitätstheorie
Teoria relativității
Naturforschende Gesellschaft, Zürich, Vierteljahresschrift (Trimestrialul Societății de Științe ale Naturii, Zürich) , 56, 1–14 Teoria relativității restrânse și generale.[44] Mesaj științific trimis conferinței Societății Oamenilor de Știință din Zürich.
Schilpp 44; CP 3, 22 1911 Zum Ehrenfestschen Paradoxon
Despre paradoxul lui Ehrenfest§
Physikalische Zeitschrift (Jurnal de fizică), 12, 509–510 Teoria relativității restrânse.[45] Clearificarea unor confuzii referitoare la transformările lui Lorentz.
Schilpp 45; CP 4, 2 și 5 1912 Thermodynamische Begründung des photochemischen Äquivalentgesetzes
Dovezi termodinamice ale legii echivalenței fotochimice§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 37, 832–838, [34] Mecanică statistică.[46] A se vedea de asemenea în volumul 38, paginile 881–884, Nachtrag zu meiner Arbeit: 'Thermodynamische Begründung des photochemischen Äquivalentgesetzes'
Schilpp 46; CP 4, 3 1912 Lichtgeschwindigkeit und Statik des Gravitationsfeldes
Viteza luminii și statica câmpului gravitațional§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 38, 355–369, [35] Teoria relativității generale.[47] Prima din cele două publicații (pentru cea dea doua, vezi următoarea poziție din tabel) care continuă dezvoltarea teoriei relativității generalizate (a se vedea referința #42). Aceste două publicații sunt ultimele în care Einstein î-și alocă timp pentru a studia posibilitatea păstrării în cadrul teoriei, caracterul „plat” (necurbat) al spațiului fizic. În cadrul acestei lucrări el recunoaște necesitatea generalizării transformărilor lui Lorentz din cadrul teoriei relativității restrânse, în sensul extinderii ei la teoria generalizată și descoperă un aspect esențial al noii teorii, și anume aceea că teoria gravitației trebuie să fie neliniară din cauza faptului că energia gravitațională ea însăși poate genera câmp gravific.[48]
Schilpp 47; CP 4, 4 1912 Theorie des statischen Gravitationsfeldes
Teoria câmpului gravitațional static§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 38, 443–458, [36] Teoria relativității generalizate.[49] A doua din cele două publicații (pentu prima, vezi poziția anterioară din tabel) în care Einstein continuă seria lucrărilor ce dezvoltă relativitatea generală.
Schilpp 48; CP 4, 6 1912 Antwort auf eine Bemerkung von J. Stark: Anwendung des Planckschen Elementargesetzes
Răspuns la un comentariu al lui J. Stark: Aplicație a legii fundamentale al lui Planck§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 38, 888, [37] Fotoni.[50]
Schilpp 49; CP 4, 8 1912 Relativität und Gravitation: Erwiderung auf eine Bemerkung von M. Abraham
Relativitate și gravitație. Replică la un comentariu al lui M. Abraham§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 38, 1059–1064, [38] Teoria relativității generale.[51]
Schilpp 50; CP 4, 9 1912 Bemerkung zu Abraham's vorangehender Auseinandersetzung: Nochmals Relativität und Gravitation
Comentariu la precedenta discuție cu Abraham: Încă odată, relativitate și gravitație§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 39, 704, [39] Teoria relativității generale.[52]
Schilpp 52; CP 4, 7 1912 Gibt es eine Gravitationswirkung die der elektromagnetischen Induktionswirkung analog ist?
Este efectul gravitațional similar inducției electromagnetice?§
Vierteljahrschrift für gerichtliche Medizin (Trimestrial de medicină legală) (ser. 3), 44, 37–40 Teoria relativității generale.[53]
Schilpp 53; CP 4, 13 1913 Entwurf einer verallgemeinerten Relativitätstheorie und eine Theorie der Gravitation. I. Physikalischer Teil von A. Einstein II. Mathematischer Teil von M. Grossmann
Retrospectiva teoriei relativității generale și a teoriei gravitației. I. Partea de fizică de A. Einstein II. Partea de matematică de M. Grossmann§
Zeitschrift für Mathematik und Physik (Jurnal de matematică și fizică), 62, 225–244, 245–261 Teoria relativității generale.[54] Publicație de breșă, scrisă în colaborare cu Marcel Grossmann, în care autorii transcriu forma scalară unidimensională a legii atracției universale a lui Newton în varianta „zece-dimensională”, în care fiecare variabilă reprezintă o componentă a tensorului metric cvadridimensional și simetric. Ecuațiile care descriu corect aceste componente nu au fost stabilite. O revizuire critică a acestei publicații se găsește la indicele #68. A se vedea de asemenea publicațiile de la indicii #21, 42, 46 și 47.
Schilpp 54; CP 4, 11 1913 Einige Argumente für die Annahme einer molekular Agitation beim absoluten Nullpunkt
Unele argumente pentru presupusa agitație moleculară la zero absolut§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 40, 551–560, [40] Călduri specifice.[55] Publicație elaborată în colaborare cu Otto Stern. Einstein și Stern fac îcercarea de a da o explicație comportamentului căldurilor specifice ale gazelor biatomice, cum ar fi hidrogenul molecular, H2. Deși corectă din punct de vedere al aspectelor calitative, teoria celor doi s-a dovedit incorectă sub aspect cantitativ.[56]
Schilpp 55; CP 4, 12 1913 Déduction thermodynamique de la loi de l'équivalence photochimique
Deducerea pe cale termodinamică a legii echivalenței fotochimice§
Journal de physique (ser. 5) (Jurnal de fizică), 3, 277–282 Mecanică statistică.[57] Lucrarea nu este o traducere a publicației de la indicele #45, este un mesaj științific prezentat la reuniunea anuală a Société Française de Physique (Societatea franceză de fizică), ținută la 27 martie 1913.
Schilpp 56; CP 4, 16 1913 Physikalische Grundlagen einer Gravitationstheorie
Bazele fizice ale teoriei gravitației
Naturforschende Gesellschaft, Zürich, Vierteljahrsschrift (Trimestrialul Societății de Științe ale Naturii, Zürich) , 58, 284–290 Teoria relativității generale.[58] Prelegere ținută la Societatea de Științe din Elveția la data de 9 septembrie 1913. Un rezumat al acestei prelegeri a fost publicat în Schweizerische naturforschende Gesellschaft, Verhandlungen („Societatea Elvețiană de Științe ale Naturii, dezbateri”), 1913 (partea 2), pag. 137–138.
Schilpp 57; CP 4, 23 1913 Max Planck als Forscher
Omul de știință Max Planck §
Naturwissenschaften, 1, 1077–1079 Istoria fizicii.[59]
Schilpp 58; CP 4, 17 1913 Zum gegenwärtigen Stande des Gravitationsproblems
Despre stadiul actual al problemei gravitației
Physikalische Zeitschrift (Jurnal de fizică), 14, 1249–1266 Teoria relativității generale.[60] Prelegere din data de 21 septembrie ținută la a 85-a adunare a Versammlung Deutscher Naturforscher (Reuniunea Oamenilor de Știință Germani) din Viena. Disputele științifice asupra conținutul prelegerii sunt incluse în publicația citată. Această publicație a mai fost editată și în Gesellschaft deutscher Naturforscher und Ärzte, Verhandlungen, 1914, pag. 3–24. De asemenea, un referat despre tema abordată în această prelegere a fost publicat în jurnalul științific Himmel und Erde (Cerul și Pământul), 26, pag. 90–93.
Schilpp 59; CP 4, 28 1914 Nordströmsche Gravitationstheorie vom Standpunkt des absoluten Differentialkalküls
Teoria gravitației a lui Nordstöm din punct de vedere al calculului diferențial absolut §
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 40, 44, 321–328, [41] Teoria relativității generale.[61] Lucrarea elaborată în colaborare cu A. D. Fokker, arată că teoria câmpului a lui Gunnar Nordström poate fi reconsiderată ca un caz special al ecuațiilor Einstein-Grossmann din cadrul relativității generalizate (a se vedea referința #53).
Schilpp 60 1914 Bases physiques d'une théorie de la gravitation
Bazele fizice ale unei teorii a gravitației §
Archives des sciences physiques et naturelles (ser. 4) (Analele științelor fizice și naturale (ser. 4) ), 37, 5–12 Teoria relativității generale.[62] Traducerea în limba franceză a fost realizată de către E. Guillaume.


Eroare la citare: Există etichete <ref> pentru un grup numit „notes”, dar nu și o etichetă <references group="notes"/>

  1. ^ Pais, Cap. 3, ref. E13; Cap. 4, ref. E5.
  2. ^ Pais, Cap. 4, ref. E6.
  3. ^ Pais, Cap. 4, p. 57.
  4. ^ Pais, Cap. 3, ref. E21; Cap. 4, ref. E10.
  5. ^ Pais, Cap. 4, ref. E11 și E49.
  6. ^ Pais, Cap. 4, ref. E12; Cap. 5, ref. E17; Cap. 19, ref. E7.
  7. ^ Pais, Cap. 4, ref. E13; Cap. 7, ref. E7; Cap. 19, ref. E5; Cap. 23, ref. E2.
  8. ^ Pais, Cap. 4, ref. E4 și E17; Cap. 5, ref. E2.
  9. ^ Pais, Cap. 6, ref. E5; Cap. 7, ref. E1; Cap. 11, ref. E10; Cap. 26, ref. E13.
  10. ^ Pais, Cap. 7, ref. E9; Cap. 26, ref. E14.
  11. ^ Pais, Cap. 5, ref. E5.
  12. ^ Pais, Cap. 4, ref. E18; Cap. 5, ref. E8.
  13. ^ Pais, Cap. 19, ref. E8.
  14. ^ Pais, Cap. 7, ref. E10; Cap. 8, ref. E6.
  15. ^ Pais, Cap. 7, ref. E21.
  16. ^ Pais, Cap. 4, ref. E21; Cap. 20, ref. E1 și E2.
  17. ^ Pais, Cap. 4, ref. E22; Cap. 5, ref. E9; Cap. 29, ref. E3.
  18. ^ Pais, Cap. 7, ref. E5.
  19. ^ Pais, Cap. 7, ref. E22.
  20. ^ Pais, Cap. 7, ref. E23; Cap. 8, ref. E5.
  21. ^ Pais, Cap. 4, ref. E23; Cap. 6, ref. E7; Cap. 7, ref.-le E3, E11, și E15; Cap. 8, ref.-le E1 și E4; Cap. 9, ref. E3; Chap. 11, ref. E9.
  22. ^ Pais, Cap. 4, ref. E19; Cap. 5, ref. E11.
  23. ^ Pais, Cap p. 29">Pais, Chap. 7, ref. E18; Cap. 29, ref. E1.
  24. ^ Pais, Cap. 7, ref. E19; Cap. 29, ref. E2.
  25. ^ Pais, Cap. 10, ref. E4; Cap. 29, ref. E5.
  26. ^ Pais, Cap. 4, ref. E20; Cap. 5, ref. E12.
  27. ^ Pais, Cap. 7, ref. E18; Cap. 29, ref. E1.
  28. ^ Pais, Cap. 7, ref. E25.
  29. ^ Pais, Cap. 4, ref.-le E24 and E47; Cap. 10, ref. E2; Cap. 21, ref. E2.
  30. ^ Pais, Cap. 29, ref. R1.
  31. ^ Pais, Cap. 4, ref. E25; Cap. 7, ref. E27; Cap. 10, ref. E3; Cap. 12, ref. E25; Cap. 19, ref. E11; Cap. 21, ref. E3; Cap. 26, ref. E15.
  32. ^ Pais, Cap. 4, ref. E26; Cap. 29, ref. E10.
  33. ^ Pais, Cap. 4, ref. E27; Cap. 21, ref. E12; Cap. 29, ref. E11.
  34. ^ Pais, Cap. 4, ref. E29; Cap. 5, E10.
  35. ^ Pais, Cap. 7, ref.-le E16 și E28; Cap. 10, ref. E8.
  36. ^ Pais, Cap. 7, ref. E26.
  37. ^ Pais, Cap. 4, ref. E9.
  38. ^ Pais, Cap. 4, ref. E30; Cap. 20, ref. E3.
  39. ^ Pais, Cap. 4, ref. E2.
  40. ^ Pais, Cap. 4, ref.-le E15 și E30; Cap. 5, ref. E7.
  41. ^ Pais, p. 92.
  42. ^ Pais, Cap. 4, ref. E31; Cap. 20, ref. E4.
  43. ^ Pais, Cap. 11, ref. E8; Cap. 13, ref. E4.
  44. ^ Pais, Chap. 7, ref. E29.
  45. ^ Pais, Cap. 7, ref. E4.
  46. ^ Pais, Cap. 4, ref. E32; Cap. 19, ref. E10.
  47. ^ Pais, Cap. 9, ref. E6 și E7; Cap. 11, ref. E16; Cap. 13, ref. E2 și E5.
  48. ^ Pais, pag. 201–206.
  49. ^ Pais, Cap. 11, ref. E17; Cap. 12, ref.-le E10 și E33; Cap. 13, ref. E2.
  50. ^ Pais, Cap. 19, ref. E10.
  51. ^ Pais, Cap. 12, ref. E17; Cap. 13, ref. E6.
  52. ^ Pais, Cap. 13, ref. E7.
  53. ^ Pais, Cap. 11, ref. E19; Cap. 12, ref. E24; Cap. 15, ref. E36.
  54. ^ Pais, Cap. 12, ref. E29; Cap. 13, ref. E1; Cap. 14, ref. E23; Cap. 15, ref. E37.
  55. ^ Pais, Cap. 4, ref. E34; Cap. 14, ref. E36; Cap. 20, ref. E6; Cap. 29, ref. E13.
  56. ^ Pais, p. 397.
  57. ^ Pais, Cap. 4, ref. E33.
  58. ^ Pais, Cap. 12, ref. E36.
  59. ^ Pais, Cap. 16, ref. E53; Cap. 19, ref. E2 și E6.
  60. ^ Pais, Cap. 13, ref. E11; Cap. 15, ref. E39.
  61. ^ Pais, Cap. 13, ref. E18; Cap. 29, ref. E15.
  62. ^ Pais, Cap. 12, ref. E36.
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilizator:Solt/proiect_4.1/Lista_lui_Einstein_4.1&oldid=10440217