Utilizator:John Ioan Nicorici

Starci, Salaj (Scurt Istoric-Monografic)

Date din Monografia Sălajulul, scrisă în 1901, de Petri Mor culese de John Ioan Nicorici, cu ajutorul Translatorului Zoltan Fodor (Documentele cercetate încep cu anul 1341)

Numele vechi al satului-anul 1341

• Numele satului: Bogdan Haza (maghiar-Casa lui Bogdan) sau Stârci.
• Pe atunci se numea: Bogdayn Haza!
• Sat Românesc,sau Valah, aparținând Cetății Valcăului. (Valah sau Vlah, este numele dat în Evul Mediu, Românilor de pe ambele maluri ale Dunării de către alte popoare-nota autorului)
• În 1481,documentele vorbesc de Bogdan Haza (unguresc), compus din două părți separate: Rag și Săliște, menționate cu stăpâni diferiți de pământ, adică doi moșieri.(Nu putem ști în ce a constat exact,“diferența! Rag, înseamnă a roade-maghiar-n.a.)
• Numele Românesc, Stârci, înseamnă Cocostârci,(barză, tradus de P.Mor, probabil Stârc, de fapt Dicționar ul la Cocostârc, explică: “contaminare între cocor și stârc”)

Moșierii și propietarii Stârci-ului

• Numele moșierului, rămas în acte, în 1341, este Danci (poate Donch, pe care îl găsim și în monografia Cizerului, ca fiind Magistrul, sau Stăpânul cetății Valcăului-n.a.)
• Din documente reiese că împotriva lui Danci, prin hotărâre judecătorească existau mai multe plângeri din partea unor persoane Maghiare,ca:Șandor,Mihai Nemeș,din Șeredei, etc.!
• În 1841 Stârci, aparține Comitatului Crasnei (comitat-district-în germană-n.a.) și este dăruit Grofului Lașantzi Boamfi Andraș, în întregime!
• În 28 aprilie 1915, Lașantzi Boamfi,dă Stârci-ul fiului său,pentru o moșie din Călata!
• În 1523 Regele Ungariei, Ludovik, dă ordin ca propietatea Stârci să fie cedată lui Stanislau Ștefan din Șimleu !
• În 20 ianuarie 1550, Regele Ferdinand al Ungariei, dă ordin ca Stârciul din Comitatul Crasna,

să fie cedat lui Seineș Istvan, Andrași Ianoș și alții !

• În 1553 este menționat în documente(fiscale-probabil,n.a.) că “după fiecare poartă, s-au plătit taxele”) !
• Între 1568-1768, istoria Stârci-ului, corespunde cu cea a “Bogoi-falva”,(adică“satul lui Falva”),

(magh.) devenit Hurez în 1773 (se pare de la pasărea Huhurez,n.a.).

Religie, Biserică și Școală

• În sec. al 18-lea, Stârci-ul avea o Biserică din piatră, Greco-Catolică !
• Documentele Bisericești apar în 1824 !
• În 1833 apar documente despre plata preoților, și este considerată “foarte mică” și constă “mai mult din “donații” și “o măsură de grâu”!
• Școala elementară cu caracter Greco-Catolic,a avut o sală de clasă în 1879 !

Date despre populație

• În 1720 sânt menționați 20 de “iobagi”, 17 țarani săraci, adică un total de 37 de case din care 20 de Unguri și 17 Valahi!
• Tot atunci, Stârci-ul avea 333 de suflete,din care 180 Unguri,153 Valahi!
• În 1733, numărul familiilor Românești ajunge la 26 și au ca preot pe Preotul Gabor!
• În 1750 numărul Greco-Catolicilor este de 434 de persoane!
• Între 1810-1817, numărul populației a fost decimat de “Ciuma neagră”!
• Atunci multe case au rămas pustii!
• În 1847, populația a ajuns la 961 de suflete, toți Greco-Catolici
• În 1890, populația era de 1.245 de oameni din care: 13 persoane erau Unguri și apar totodată 13 Israeliți (Evrei), și un total de 256 de case!

Preocupări ale oamenilor

• Ocupația de bază, era arderea varului (plus agricultura cu ramurile ei din totdeauna-n.a.)

Date agricole și Fiscale

• În 1720, agricultura aducea 97 de cubeles de cereale!
• Pajiștea era de 96 de cosași!
• În 1720, funcționa o moară,cu venitul de 5 forinți și 26 de cenți (o fi vorba de ducați? -n.a.) .
• În 1895,existau 318 gospodării, cu teren agricol de 4.260 de pogoane (cam 2.130 de ha. -n.a.)
• 1.101 pogoane de pădure, 595 pogoane de pășune, 555 pogoane de fânațe (râturi), 158 pogoane de grădini, 135 pogoane de pământ neproductiv și 8 pogoane de viță de vie!
• În 1900, impozitul Stârci-ului, către Stat a fost de 4.925 de forinți si 25 de cenți!

Denumirea Străzilor și a Ulițelor

• Ulița Mare
• Ulița Hurezului
• Ulița Popii
• Ulița Cociorbii
• Ulița Țicului
• Drumul Crasnei
• Drumul Buciumilor, care este Drumul către Câmpia Cetății
• Drumul Ragului
• Drumul către Plesca
• Drumul Blidiresii, care se identifică cu Zona Blidireasa
• Drumul Tusii
• Drumul Lupuichii sau a Minei sau a Băilor
• Drumul Mitruleștilor

Plaiuri

• Cetățea (cetățeaua? -n.a. adică Fortificație)
• Comăneasa
• Șesul în jos
• Osoiul
• Șeredinca
• Secuiul
• Coastea Înaltă
• Păstăiasa
• Osoieș
• Călmățîi
• Dealul Tusii
• Vărării (loc de extras var -n.a.)
• Dealul Târsei
• Aluniș
• Blidireasa
• Dosul Secăturilor
• Șesul în sus
• Păltiniș
• Țâcleu (Țâpleu? Vârf de deal în magh. -n.a.)
• Buture către Plesca (Butuze? -n.a)
• Ziliua
• Buture către Șeredei
• La vii
• Poiana Mare
• Zăpodiai (Vale? n.translator)
• Secături (ungur. Prăpăstii -n.a.)
• Dealul Boilor
• Ruji
• Dealul Cailor
• Târsa
• Poiana lui Melișor
• Tâlhăreasa
• Herește
• Vălaiele Călmățâiului (la Valauă? -n.a.)
• Goroniște
• Coasta cu cer
• Cornetu
• Piatra albă
• Frasin
• Dealul găunos
• Dealul Bohii
• Cojbitz
• Berc
• Răchiți
• Plopiș (Plopi? -n.a.)
• Holdele Lungi
• Fântâna lui Chifor
• Sorți
• Cheile Secuiului

Arheologic, Istoric

În zona Bercului, a existat o Biserică veche, cu câteva sute de ani în urmă !

Fântâni și Izvoare

• Fântâna Mizgului
• Fântâna Ciontosului
• Fântâna Fetei
• Fântâna Zanghii
• Fântâna Mandii
• Fântâna Dosului
• Fântâna Tumoaii
• Fântâna Comănesii
• Cioroiul Petrii Mitrulești
• Fântâna Păstăiesii
• Fântâna Secului
• Fântâna Notărișului
• Fântâna Benii
• Fântâna lui Răcoare
• Fântâna Nechiții
• Fântâna Todiții
• Fântâna Băii (Minei)
• Fântâna Puj (Puii)
• Fântâna Buratului
• Pârâul Leacurilor
• Pârâul Goncii
• Pârâul lui Nichifor (Tifor)

Balade

• Fântâna Puii (Pujii? -n.a.) Se zice că acolo a fost (îngropat -n.a.) un corn de bou, plin cu aur!
• Fântâna Buratului. S-a găsit un clopot de Biserică,plin cu argint, ”păzit de spirite rele”!
• Fântâna Secuiului. Se zice că acolo este îngropat un tezaur regal de aur. S-a căutat în 1848 și nu s-a găsit!
• La Herește. La un metru adâncime, se găsesc (s-ar găsi? -n.a.) oase omenești în cantități mari, care ies la iveală la arat cu plugul!! (aproape de grotesc-n.a., dar nu poți ști niciodată,câte s-au mai întâmplat, sub soarele Stârciu-lui!)

Notă:

• Prezenta, o vedem a fi o piesă în Monografia propiu zisă, care este mai îndreptățit să se întocmească,acolo la Stârci–acasă!
• Dacă se vor găsi surse mai temeinice și mai complete despre Stârci-ul, nostru, atunci: ”Sărut Mâna” și “Doamne Ajută”! În acest caz osteneala noastră, va rămâne să fi fost doar o provocare!

Deasemenea, regret, că “Valăul de sub Cornet”,nu apare în Cronici! Sigur că o fi mai tânăr decât cronica și Cronicarul! Și apa lui a dat aport sănătății multora, inclusiv animalelor! Multe ceasuri de răgaz, la amiază,apă rece ca din frigidier, jet puternic și constant de 60 de ani, știut de mine!!

2 August 2010, Yorba Linda, California Autorul: John Ioan Nicorici