Romeo Ghircoiașiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Romeo Ghircoiaș)
Romeo Ghircoiaș
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (75 de ani) Modificați la Wikidata
Ocupațiemuzicolog[*] Modificați la Wikidata

Romeo Mircea Ghircoiaș (n. 22 noiembrie 1919, Cluj – d. 21 martie 1995, Cluj) - Romeo Ghircoiașiu (semnătura de muzicolog) a fost un profesor universitar, muzicolog și pianist român, rector al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj[1].

Studii[modificare | modificare sursă]

Facultatea de Sociologie și Drept din Cluj (1940-1944), cu doctorat (1948) și Conservatorul din Cluj (1939-1940, 1948-1949, 1953), (doctorat în 1970).[2]

Activitate[modificare | modificare sursă]

Cariera universitară la Conservatorul de Muzică G. Dima: asistent (1949-1952), lector (1952-1957), conferențiar (1957-1969) și profesor (1969-1989, 1990-1995) a culminat în funcția de rector al acestei instituții (1970-1976).

A fost cercetător la Institutul de Istoria Artei al Academiei, filiala Cluj (1956-1973) și vicepreședinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.[2]

Tematica sa principală de cercetare a fost istoria muzicii românești.

Cărți publicate[modificare | modificare sursă]

Contribuții la istoria muzicii românești, vol. I, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București, 1963

Studii enesciene, Editura Muzicală, București, 1981

Cultura muzicală românească în secolele XVIII-XIX, Editura Muzicală, București, 1992

Studii publicate (selecție)[modificare | modificare sursă]

  • Melodia dansului „Banu-Mărăcine” și dansurile haiducești în feudalism, „Studii muzicologice”, București, nr. 4/1957
  • Eusebiu Mandicevschi, „Steaua”, Cluj, nr. 8/1957
  • Creația muzicală maghiară din RPR, revista „Muzica”, București, nr. 7/1957
  • „Codex Caioni” și unele probleme ale istoriei muzicii românești, în „Steaua”, Cluj. nr. 8/1958
  • Arta lui Haydn în țara noastră, publicat în colaborare cu Stefan Lakatos, în „Catalogul expoziției Haydn”, Cluj-Napoca, aprilie, 1959
  • Sigismund Toduță, în „Steaua”, Cluj, nr. 5/1959
  • Un document muzical brașovean din secolul al XVI-lea: Odae cum harmoniis de J. Honterus, revista „Muzica”, București, nr. 10/1960
  • Contribuții la problema periodizării muzicii românești, revista „Muzica”, București, nr. 5/1963
  • Antonin Ciolan, în revista „Muzica”, București, nr. 2/1964
  • Personalitatea lui Constantin Brăiloiu în lumina unor scrisori inedite, în „Lucrări de muzicologie”, vol. II, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1966
  • Les Mélodies roumaines des XVI-XVIII-ème siècles, in: Acta Scientifica Congressus, Bydgoszcz, 1966
  • Dezvoltarea creației simfonice românești în secolul al XIX-lea, în „Lucrări de muzicologie”, vol. III, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1967
  • Curentul romantic în cultura muzicală românească din secolul al XIX-lea, în „Lucrări de muzicologie”, vol. IV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1968
  • Personalitatea lui Dimitrie Cantemir și unele aspecte ale gândirii sale muzicale, în „Lucrări de muzicologie”, vol. V, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1969
  • Elemente iluministe în cultura muzicală românească din Epoca Școlii Ardelene, în „Lucrări de muzicologie”, vol. VI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1970 <ref<nowiki/>http://musicologypapers.ro/Revistevechi/Lucrari%20de%20Muzicologie%20vol%206.pdf Arhivat în , la Wayback Machine.<nowiki/ref>
  • Les Sciences musicales en Roumanie au XIX-ème siècle, în „Acta musicologica”, nr. 3-4, Basel, 1971
  • Tradiții ale cântecului patriotic, în „Studii de muzicologie”, vol. VII, Editura Muzicală, București, 1971
  • Articolele monografice: E. Caudella, P. Ciuntu, D.G. Kiriac, G. Dima, I. Ivanovici, K. Mikuli, I. Mureșianu, G. Musicescu, C. Porumbescu, T. Popovici, E. Wachmann, I. Vorobkievici, în Grove’s Dictionary of Music and Musicians, London, 1972
  • Dimitrie Cantemir - muzicianul, în „Tribuna”, Cluj, nr. 43 din 25 octombrie 1973
  • Le public musical en Roumanie aux XIX-XX-ème siècles, în „International Review of the Aesthetics and Sociology of Music”, Zagreb, 1974
  • Muzica laică feudală, în „Muzica românească”, Geneva-Elveția, 1974
  • Le maqam Bayati et le mode dorien, une paralelle, în revista „Muzica”, București, 1976
  • Clasificarea științelor muzicale și unele probleme de obiect și metodă, în „Lucrări de muzicologie”, vol. VIII-IX, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979
  • Epistemologia muzicii ca artă și știință, în revista „Muzica”, Editura Muzicală, București, nr. 3/1979
  • Muzicologia și metoda istorică, în „Lucrări de muzicologie”, vol. X-XI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979
  • Momente în evoluția stilistică a lui Sigismund Toduță, în ''Lucrări de muzicologie'', vol. XIV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979
  • Das Musikleben in Grosswardein - Oradea, im XVIII Jahrhundert, în „Haydn‑Jahrbuch”, 10, Universal Edition, Wien, 1979, p. 49-52
  • Das ästhetische Denken und die rumänische Oper von der Romantik zur Moderne, în ''Schriftenreihe der Hochschule für Musik'' ''„C.M. von Weber”'', Dresden, 7, Sonderheft, Romantik-Konferenz, 1983
  • Conținutul ideatic în muzicologia clujeană interbelică, în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984
  • Idealuri umaniste în muzicologia clujeană interbelică, în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984
  • Categorii binare în creația și recepția muzicală, în „Lucrări de muzicologie”, vol. XVI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984
  • Structuri acustice în muzica est-europeană și orientală, în „Lucrări de muzicologie”, vol. XIX-XX, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1986
  • Simboluri ale gândirii ancestrale în arta lui George Enescu și Mihail Sadoveanu, în „Lucrări de muzicologie”, vol. XXI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1991
  • Harry Maiorovici - Dialogue of the Arts, in: Studia Iudaica, nr. 2, Editura Sincron, 1993, p. 144-145

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Hotărârea nr. 449/1968 privind componența Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă și a Biroului executiv al acestui comitet”. 
  2. ^ a b Viorel Cosma, Muzicieni din România. Lexicon, vol. 3, p. 177

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Viorel Cosma, Muzicieni din România. Lexicon, vol. 3, Editura Muzicală, București, 2000, p. 176-180

Legături externe[modificare | modificare sursă]