Programare procedurală
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Programarea procedurală este uneori folosită ca sinonim pentru programare imperativă (specifică paşii care trebuie urmaţi de program pentru a se ajunge la starea dorită), dar se poate referi şi la o paradigmă de programare bazată pe conceptul de apel de procedură. Procedurile, numite şi rutine, subrutine, metode sau funcţii (a nu se confunda cu funcţiile matematice, ci similare cu cele utilizate în programarea funcţională), conţin o serie de paşi care trebuie executaţi. Orice procedură poate fi apelată la orice moment din execuţia unui program, inclusiv de alte proceduri sau chiar de ea însăşi.
[modifică] Vezi şi
- Programare funcţională
- Programare imperativă
- Programare orientată obiect
- Paradigmă de programare
- Limbaj de programare
- Programare structurată
