Profil aerodinamic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Un profil aerodinamic este conturul secțiunii făcute prin aripa unui avion sau pala unei elice, într-un plan perpendicular pe suprafața aripii și paralel cu axa avionului, respectiv într-un plan tangent la un cilindru care ar intersecta elicea și ar avea axa în axa acesteia.[1]

Scopul unui profil aerodinamic este de a crea o forță portantă cât mai mare având totodată o rezistență la înaintare cât mai mică.[2]

Elementele caracteristice unui profil aerodinamic[modificare | modificare sursă]

Elementele caracteristice unui profil aerodinamic.

Elementele caracteristice unui profil aerodinamic sunt mărimi care definesc forma, modul de generare și unele aspecte funcționale. Ele sunt

  • Bordul de fugă (7). Este bordul din spatele profilului.[2][3]
  • Bordul de atac (2). Este bordul din fața profilului, definit drept punctul de tangență la profil al cercului cu centrul în bordul de fugă.[2]
  • Coarda. Este linia de referință aleasă arbitrar pentru definirea profilului și care se determină fie ca bitangentă la intradosul profilului,[1] fie ca fie ca raza cercului tangent la bordul de atac și cu centrul în bordul de fugă.[2][4]
  • Axa profilului este dreapta care unește bordul de atac cu bordul de fugă.[1][2]
  • Extradosul (6). Este fața de deasupra a profilului unei aripi de avion.[4] Fără a se face referire la poziție, prin extrados se înțelege partea mai bombată a profilului.
  • Intradosul (9). Este fața opusă extradosului. În caz că forma profilului este simetrică față de axă, teoretic nu se poate defini care față a profilului este intradosul și care extradosul. La aripile de avion prin intrados se înțelege întotdeauna partea de dedesubt a profilului aripii.[4]
  • Profunzimea. Este lungimea coardei, măsurată între două perpendiculare pe coardă, care încadrează profilul.
  • Linia de curbură medie (scheletul). Este linia trasată la mijlocul distanțelor dintre extrados și intrados.[1]
  • Săgeata profilului (4). Este distanța maximă dintre linia de curbură medie și coarda profilului (ordonata maximă a scheletului[5]).
  • Grosimea profilului (5). Este lungimea părții din perpendiculara pe coardă (sau axă) delimitată de intersecțiile cu extradosul și intradosul.[2] Grosimea relativă este raportul dintre grosime și profunzime, exprimat în procente.[1]
  • Cercul osculator din bordul de atac (3). Este cercul tangent la bordul de atac, cu raza determinată de curbura profilului în bordul de atac.
  • Axa de portanță nulă (1). Această axă indică direcția unui curent de fluid pentru care rezultanta forțelor de presiune asupra profilului în direcție perpendiculară pe această axă este nulă. La o aripă de avion, în poziția respectivă aripa nu oferă o forță care să susțină avionul în zbor.
  • Unghiul de incidență (unghiul de atac) (α). Este unghiul la care este poziționat profilul față de direcția generală de curgere a fluidului.

Clasificare[modificare | modificare sursă]

După curbura scheletului, un profil poate fi:[4]

  • Cu simplă curbură, la care scheletul este un arc de curbă fără puncte de inflexiune.
  • Cu dublă curbură, la care scheletul are un punct de inflexiune.

După forma scheletului și a bordului de fugă:[4]

  • Profile Jukovski, cu schelet cu simplă curbură și bordul de fugă ascuțit.
  • Profile Kármán-Trefftz, cu schelet cu simplă curbură și bordul de fugă în diedru.
  • Profile von Mises, cu schelet cu dublă curbură, formă generală.
  • Profile Carafoli, cu schelet cu simplă sau dublă curbură și bordul de fugă rotunjit.

După viteza la care se preconizează a fi folosit, caracterizată prin numărul Mach:[6]

  • Profile subsonice, la care numărul Mach este subunitar. Acestea sunt profile relativ groase, cu curbură mare și cu bordul de atac rotunjit.
  • Profile supersonice, la care numărul Mach este supraunitar. Acestea sunt profile relativ subțiri, cu curbură mică sau nulă și cu bordul de atac ascuțit (profile rombice).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e LTR, op. cit.
  2. ^ a b c d e f Pimsner, op. cit. p.75
  3. ^ Constantinescu, p. 190
  4. ^ a b c d e Carafoli, op. cit. p. 197
  5. ^ Pimsner, op. cit. p.76
  6. ^ Constantinescu, op. cit. p. 288

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]