Plânset

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Băiat plângând

Termenul de plânset desemnează în general curgerea lacrimilor ca reacție a unei stări emoționale.Acțiunea de a plânge este definită ca un fenomen secretomotor complex care este caracterizat prin curgerea lacrimilor din aparatul lacrimar fără a provoca nici o iritare a strucrturii oculare.

Fetiţă plângând

S-a stabilit o rețea neurologică biologică între canalul lacrimar și zonele creierului uman responsabile cu emoțiile.Se bănuiește că nici un animal nu e capabil să plângă datorită vreounei stări emoționale,deși această ipoteză este contestantă de unii oammeni de știință.

După un studiu realizat pe mai mult de 300 de persoane adulte ,în medie bărbații plâng odată pe lună iar femeile de 5 ori îndeosebi în perioada premergătoare menstruației și în timpul acesteia când plânsetul este de 5 ori mai frecvent și în general nu are un motiv concret să se producă.

După Societatea Germană de Oftalmologie femeile plâng în medie de la 30 la 64 ori pe an,iar bărbații de 6-17 ori.

Lacrimile produse în timpul plânsetului din cauză emoțională are o compoziție chimică care diferă de alte lăcrimări ale ochilor.Sînt alcătuite din cantități mai mari ale anumitor hormoni:prolactină,adrenocorticotropă,leu-enkefalino și ale potasiului și magneziului.

Funcție[modificare | modificare sursă]

Funcția și originea lacrimilor este încă în cercetare.

Între teorii există unele care afirmă că sînt simple reacții ale durerii iar altele că ar fi un mijloc de comunicare non-verbală pentru a cere ajutorul semenilor.

Plânsetul se presupune a fi un comportament complex specific omului deoarece nici o altă specie nu mai varsă lacrimi.Darwin spunea că plânsetul e un steag roșu afișat în special de copii,pentru a atrage atenția, atunci când se atinge un anume prag al stressului ca semnal de alarmă.Teoriile cele mai recente afirmă că plânsetul este exprimare neputinței.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • 1. ↑ V. Patel, Crying behavior and psychiatric disorder in adults: a review, Compr. Psych. 34 (1993) 206– 211. Quoted by Michelle C.P. Hendriks, A.J.J.M. Vingerhoets in Crying: is it beneficial for one’s well-being?
  • 2. ↑ a b c Why do we Cry,Walter, Chip,Source:Scientific American Mind; Dec2006, Vol. 17 Issue 6, p44, 8p,ISSN 1555-2284
  • 3. ↑ Frey, WH. Crying: the Mystery of Tears. Chapter 14: Do Animals Shed Emotional Tears?pp. 135-139
  • 4. ↑ Fischer, Agneta. Gender and Emotion: Social Psychological Perspectives. http://books.google.com/books?id=tS1C8Sl5ysEC&pg=PA158&lpg=PA158&dq=women+cry+during+menstrual&source=web&ots=ghniwFq278&sig=ugjUjJbPT5XohsvVtu0Y6p--jww&hl=en#PPA158,M1.
  • 5. ↑ http://www.telegraph.co.uk/news/newstopics/howaboutthat/6334107/Women-cry-more-than-men-and-for-longer-study-finds.html
  • 6. ↑ Skorucak A. "The Science of Tears." ScienceIQ.com.
  • 7. ↑ On the Origin of Crying and Tears, Human Ethology Newsletter, Vol. 5 Issue 10, June 1989, p. 5-6
  • 8. ↑ «Why do we cry? by Wendy Zukerman» (en english) (html). Consultado el 11-11-2008.
  • 9. ↑ Lutz (2001), 69ff.
  • 10. ↑ "Crying; The Mystery of Tears" personal page of Frey WH with quote from his book
  • 11. ↑ Miceli, M., & Castelfranchi, C. (2003). Crying: discussing its basic reasons and uses. New Ideas in Psychology, 21(3), 247-273.
  • 12. ↑ [Crocodile tears syndrome] [Acta Otorrinolaringol Esp. 1990 May-Jun] - PubMed Result
  • 13. ↑ Felicia B Axelrod and Gabrielle Gold-von Simson (3 de octubre de 2007). «Hereditary sensory and autonomic neuropathies: types II, III, and IV». Orphanet Journal of Rare Diseases 2 (39). doi:10.1186/1750-1172-2-39. PMID 17915006. PMC 2098750. http://www.ojrd.com/content/2/1/39.