Palatul Știrbei din București
| Palatul Știrbei | |
 | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 44°26′38″N 26°05′31″E / 44.443952°N 26.092035°E |
| Localitate | municipiul București |
| Țara |  România |
| Adresa | Calea Victoriei 107 sector 1, Str. g-ral Constantin Budișteanu 7 sector 1, Str. Banului 2 sector 1 |
| Edificare | |
| Arhitect | Michel Sanjouand |
| Stil artistic | neoclasic |
| Data finalizării | c.1835[1] |
| Clasificare | |
| Cod LMI | B-II-m-A-19860 |
Modifică date / text  | |
Palatul Știrbei din București este o clădire istorică situată pe Calea Victoriei din București.[2]
Istoric[modificare | modificare sursă]
Palatul a fost construit în jurul anului 1835[3], după planurile arhitectului francez Michel Sanjouand, la comanda viitorului domn al Țării Românești, Barbu Știrbei (1789-1869), în acel moment mare logofat al dreptății. Palatul în stil neoclasic cu numeroase elemente grecești va fi folosit de Barbu Știrbei, în perioada 1849-1856, ca reședință domnească de protocol, aici desfășurându-se mai multe baluri și petreceri galante.
După 1869, palatul trece în proprietatea fiilor domnitorului care construiesc pe terenul din spatele palatului, grajdurile si anexele.[4] În 1881[5] palatul a fost restaurat de arhitectul Friedrich Hartman, la solicitarea prințului Alexandru Știrbei. Cu acest prilej a fost adăugat etajul, inclusiv fațada decorată cu cele patru cariatide, precum și turnul de nord-est.
În perioada comunistă, palatul Știrbei a fost confiscat și atribuit, în perioada 1954-1977, Muzeului de Artă Populară, apoi, Muzeului sticlei și ceramicii (anii '80 - 1994), ca secție a Muzeului Național de Artă. Palatul a fost retrocedat urmașilor lui Barbu Știrbei, care l-au vândut în 2005 unui om de afaceri român cu suma de aproximativ 11 milioane de euro.[6][7][8]
La sfârșitul anului 2008 s-au efectuat demolări la atenansele clădirilor ce formau complexul arhitectural al Palatului Știrbei, deși potrivit arhitectului Adrian Bălțeanu ele fac parte din categoria Zone protejate cu valoare ridicată și grad de protecție maxim.[9]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Florea, Vasile (). Arta Românească de la Origini până în Prezent. Litera. p. 296. ISBN 978-606-33-1053-9.
- ^ „Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Surse diferite dau ca an al construirii 1835, 1836 sau 1837. Radu Oltean - Bucureștii în date și întâmplări
- ^ Cezara Mucenic, „Palatul Știrbei de pe Calea Victoriei”
- ^ Conform Radu Olteanu. Alte surse dau anul 1882 sau 1888.
- ^ Politici - "Calea Victoriei nr 107"
- ^ Hotnews - "Mall-ul de la palatul Stirbey de pe Calea Victoriei a primit unda verde de la Ministerul Culturii"
- ^ Mediafax - "Andrei Chiliman, acuzat că a autorizat demolarea unor anexe ale Palatului Știrbei din Capitală."
- ^ Curentul - "Palatul Știrbei, distrus de nepăsarea autorităților și interesele imobiliare ale proprietarului "
.jpg){kind=small}