Neculai Păduraru
| Neculai Păduraru | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1946 (78 de ani)[1]  |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | pictor sculptor |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Pregătire | Boris Caragea |
Modifică date / text  | |
Neculai Păduraru-De la Sagna (n. 19 iunie 1946 la Sagna, Neamț ) este un sculptor, desenator și pictor român, profesor universitar al Catedrei de Sculptură a Universității Naționale de Arte București. Dupa numele său s-a denumit biblioteca din Sagna,România.
Studii[2][modificare | modificare sursă]
- 1971-1975 Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București, Clasa Prof. Boris Caragea, asistent Paul Vasilescu.
- Profesor universitar al Universității Naționale de Arte București
- Doctor în Arte Vizuale al Universității Naționale de Arte București
Expoziții personale[modificare | modificare sursă]
- 1974- Galeria Apollo, București
- 1981- Galleria delle Ore, Milano
- 1981- Academia di Romania di Roma
- 1982- Academeia Matania, Napoli
- 1988- Sala Dalles, București
- 2007- Galeriile Academiei Romane
- 2009- Eminescu, Idei și semene, Galeria Dana, Iași
- 2010- Zidul și alte lumi colorate, Galeria Dana, Iași
Expoziții internaționale – selecție[modificare | modificare sursă]
- 1973 Simpozionul Internațional de sculptură de la Roma
- 1975 Concursul de desen Juan Miro, Barcelona,
- 1976 Concursul Internațional de portret Paul Louis Waller, Franța
- 1978 Bienala Internațională de Sculptură mică Budapesta[3]
- 1979 Bienala Internațională de sculptură Dantesca Ravenna, Italia
- 1979 Bienala Internațională de sculptură la Padova, Italia[4]
- 1979 Bienala Internațională de Artă în Aer liber Skirono Museum, Grecia;
- 1981 Bienala Internațională de Sculptură de la Padova, Italia
- 1981 Bienala Internațională de Artă în Aer liber Skirono Museum, Grecia
- 1988 Bienala Internațională de Artă Asia Europa, Ancara, Turcia[5]
- 1992 Expozița Mondială de la Sevillia, Spania
- 1992 Expoziția Internațională de la Miami, S.U.A.
- 1995 Bienala Internațională de Artă de la Veneția, Italia
Premii și ordine - selecție[6][modificare | modificare sursă]
- 1974; 1976;1984; 1996 Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru Sculptură;
- 1975 Premiul Revistei Amfiteatru[2]
- 1975-1977 Deține Bursa Dimitrie Paciurea
- 1978 Premiul Bienalei Internaționale de sculptură mică Budapesta
- 1981 Marele Premiu Omagial Trionfo, Italia;
- 1981 Premiul Omagial Picasso, Roma, Italia;
- 1981 Premiul Accademiei di Romania , Roma Italia
- 1988 Premiul Bienalei Internaționale de Artă Asia Europa, Ankara, Turcia
- 1991 Premiul Academiei Române Ion Andreescu, București
- 1995 Marele Premiu al Uniunii Artiștilor Plastici din România
- 1995 Premiul pentru Sculptură al Primariei Municipiului București
- 1995 Premiul pentru realizarea unei sculpturi în districtul Minato Ku Tokyo
- 2000 Medalia Comemorativă- 150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu
- 2001 Premiul Salonului Național de Artă
- 2004 Ordinul Meritul Cultural în Grad de Ofițer al Artelor, Oferit de Presedinția României[7]
- 2006 Tiltul de Cetățean de Onoare al Comunei Sagna[8]
- 2012 Premiul Radio România Cultural pentru Arte Plastice[9]
- 2012 Premiul de Excelență al Uniunii Artistilor Plastici din România
- 2018 Premiul de Excelență Constantin Brâncuși
Opera[modificare | modificare sursă]
- (...)Ciclul „Tehno-Mitologii”- Stradănia mea de a introduce povestea în text vine din dorința de a proiecta: traseele mele existențiale și traseele mele vizuale. Prin goarne, trimit lumii gândurile mele îngemănate- între real și imaginar chemând îngerii, ca să-mi aducă vestea cea mare. Zidul (1971), este răspunsul meu împotriva îngrădirii libertății mele- idee regăsită în lucrările din ciclul Tehno-mitologii. Țevile indoite, în jurul Muzelor mele, sunt un fel de garda de corp- sunt un fel de dansatoare -dintr-un balet modern, sunt ca mătasea, transparentă care acoperă corpul, amintindu-mi de hățișul crengilor din pădurea satului natal, prin care admiram corpul căprioarelor. Așa cum, pădurea luxuriantă, își protejează vietățile sale, tot asa, țevile ocrotesc formele mele imaginare. Țevile sunt ca firele pe care le țese nimfa, construindu-și coconul- pentru a se transforma într-un minunat fluture. De fapt, artistul parcurge drumul nimfei, încercând, prin arta sa, să devină o nouă ființă, cu vise și cu aripi, zburând în lumi imaginate. Eu îmbrac lumea mitologică cu haina tehnologiei moderne, în care se află drama și bucuria celui care a plămădit această lume.În fantastica tehnologie a lumii contemporane, de care suntem legați, zi și noapte - în realitate și în vis- eu încerc să găsesc calea pentru a nu deveni un robot, lipsit de sensibilitate și emoție. Neculai Păduraru[10]
- Personajele din sculptura sa constituie materializări ale ființei fizice și spirituale confruntate cu probleme fundamentale ale existenței sunt ipostaze ale tendinței de desprindere din inerția plafonatoare a experienței cotidiene, pentru a pătrunde într-un spațiu luminat de raționalitate. Rod al acestui efort, chipul unui voievod- Basarab întâi- este marcat de o asceză, în care devine limpede forța sa de ctitor de istorie și spiritualitate.
În alte compoziții, personajele, suferind aceeași erodare a luminii și a zbuciumului interior, sunt prezentate în atitudini imprevizibile, cu o neostenită acțiune asupra spațiului în care evoluează. Constantin Prut[11]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Neculai P?duraru, Union List of Artist Names, accesat în
- ^ a b Neculai Păduraru, Dicționarul de Artă Modernă,p.346, de Constantin Prut,Editura Albatros, 1982
- ^ Neculai Păduraru, Catalogul Bienalei Internaționale de la Budapesta, p. 117, 1978
- ^ Neculai Păduraru,Catalogul Bienalei Internaționale de la Padova, litera P, 1979
- ^ Neculai Păduraru, Catalogul Bienalei Internaționale Euro-Asia, p. 19, 1988
- ^ Neculai Păduraru - Ateliere de artiști din București, Ed. Noimediaprint, p.105;
- ^ Decretul nr.35 din 7 februarie 2004, Neculai Păduraru, sculptor, poziția 36, i se decernează Ordinul Meritul Cultural in Grad de Ofiter al Artelor
- ^ Neculai Păduraru, Zidul și alte lumi colorate, Tiltul de Cetățean de Onoare al Comunei Sagna, p.191, Editura Dana, Iași, 2010
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Ciclul „Tehno-Mitologii” fragment de text de Neculai Păduraru - Ateliere de artiști din București, Ed. Noimediaprint, p.101;
- ^ Despre opera lui Neculai Păduraru, text de Constantin Prut, Dicționarul de Artă Modernă și Contemporană, p.346, Editura Albatros, 1982;
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Neculai Păduraru, Eminescu, Idei si semene, Editura Dana, Iași, 2009
- Neculai Păduraru, Zidul și alte lumi colorate, Editura Dana, Iași, 2010
- Neculai Păduraru, Dicționarul de Artă Modernă,p. 346, de Constantin Prut,Editura Albatros, 1982
- Neculai Păduraru - Ateliere de artiști din București, Ed. Noimediaprint, p. 100-105;
- Neculai Păduraru - Octavian Barbosa - Dicționarul artiștilor plastici contemporani - Ed.Meridiane, 1976,;
- Neculai Păduraru, Dicționarul de Artă Modernă și Contemporană, Editura Univers Enciclopedic, autor Constantin Prut, 2002
- Neculai Păduraru, Catalogul Bienalei Internaționale de la Budapesta,1978
- Neculai Păduraru,Catalogul Bienalei Internaționale de la Padova,1979
- Neculai Păduraru,Catalogul Bienalei Internaționale de la Padova,1981
- Neculai Păduraru, Catalogul Bienalei Internaționale Euro-Asia, 1988
- Neculai Păduraru,“LEXICON critic și documentar Pictori, Sculptori și Desenatori din România Secolele XV-XX”, Mircea Deac, Ed. Medro;
- Identități artistice la Roman, Ursachi Minodora, Ed. Mușatinia, Roman, 2013, p. 167-168 ISBN 978-606-8203-24-9
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Povești de la cititori: „Zidul” – simbol artistic protestatar, conceput de artistul român Neculai Păduraru cu mult înaintea lui Roger Waters, 26 august 2013, Iulia Rosu, Adevărul
