Suport Vital de Bază

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Suportul vital de bază (SVB) este reprezentat de un ansamblu de manevre și proceduri de resuscitare efecuate asupra unui pacient inconștient aflat în stop cardio-respirator ce pot fi efectuate de către orice persoană (instruită în prealabil), pentru menținerea libertății căilor aeriene, suportul ventilației și circulației fără ajutorul vreunui echipament specific (defibrilator) cu excepția dispozitivelor de protecție.[1][2]

Obiective[modificare | modificare sursă]

  • - libertatea căilor aeriene.
  • - asigurarea ventilației care să suplinească mecanica respiratorie și să permită realizarea schimburilor alveolocapilare.
  • - menținerea funcției de pompă a inimii astfel încât să se realizeze o circulație eficientă și oxigenarea țesuturilor, în special a creierului.

Note[modificare | modificare sursă]