Guvernul Provizoriu Rus, 1917
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||||||||||||||||||||
Guvernul provizoriu rus a fost format ca urmare a Revoluţiei din Februarie.
După abdicarea ţarului din martie 1917, două instituţii rivale, Duma şi Sovietul din Petrograd, au intrat în compeţiţie pentru puterea guvernamentală. S-a ajuns la un un compromis şi s-a format un guvern provizoriu care avea să conducă ţara până la alegerile pentru Adunarea Constituţională. Atunci când ţarul Nicolae al II-lea a abdicat pe 15 martie iar fratele lui, Marele Duce Mihail, a refuzat tronul a doua zi, guvernul provizoriu a condus efectiv Rusia, dar puterea lui a fost mult limitată de autoritatea crescândă a Sovietului din Petrograd.
Guvernul a fost condus mai întâi de Prinţul Gheorghi Evghenievici Lvov, iar mai apoi de socialistul Alexandr Kerenski. Guvernul provizoriu nu a reuşit să scoată Rusia din luptele primului război mondial fapt care i-a scăzut popularitatea printre oamenii epuizaţi de război. Kerenski, pentru a pune schimbările democratice pe o bază legală, a planificat pentru luna noiembrie 1917 alegeri generale prin care urmau să fie aleşi membrii Adunării Constituţionale. Aceasta urma să întocmească noua constituţie a republicii ruse. Noua democraţie rusă a fost însă înlocuită prin forţă de către bolşevici prin aşa zisa Revoluţie din Octombrie care nu a fost altceva decât un puci militar.
[modifică] Primii-miniştri ai Guvernului Provizoriu
- Prinţul Gheorghi Evghenievici Lvov (23 martie - 21 iulie)
- Alexandr Kerenski. (21 iulie - 8 noiembrie)
