Frecare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Frecarea este o înfrânare a mișcării reciproce (unul față de altul) a corpurilor și a particulelor interne învecinate ale corpurilor aflate în deformare. Frecarea dintre corpuri este considerată frecare externă, iar cea dintre învecinate particule interne ale corpurilor, frecare internă. Frecarea externă ia naștere la marginile (limitele) corpurilor aflate în reciprocă mișcare, iar frecarea internă, între particule (părticele infime) interne vecine ale unor corpuri solide sau fluide, ce sunt supuse unor procese de deformare. În fizică, uneori, modelele teoretice nu iau în considerație frecările dacă ele sunt relativ infime (neglijabile), sau dacă sunt dificil de evidențiat (cuprins).

Pierdere de energie prin frecare[modificare | modificare sursă]

Prin frecare apare o dezvoltare de căldură, care este frecvent în tehnică considerată drept "pierdere de energie". Se poate vorbi în astfel de cazuri de o "disipare de energie", mai ales în mecanică în calcule de energie cinetică, dar aceeași expresie este folosită și în procese energetice nemecanice.

Frecare externă[modificare | modificare sursă]

Frecarea externă este considerată o frecare a corpurilor solide, fiindcă ea survine între suprafețele corpurilor solide ce se află în contact. Frecarea externă se împarte în:

  • frecare de fixare (aderare)
  • frecare de alunecare (glisare)

Frecarea este concretizată în calculele teoretice fizice prin forța de frecare (F.f.) care este direct proporțională cu forța normală (F.n.) pe suprafața de contact și este independentă de mărimea acesteia. Natura suprafeței de contact intră în calculul forței de frecare prin factorul numit coeficient de frecare (µ). În cazul mișcării unui corp față de altul, forța de frecare are sens opus mișcării, ea înfrânând corpul (sau corpurile), cu tendința de a diminua viteza lui (respectiv vitezele lor).

Frecare de fixare (aderare)[modificare | modificare sursă]

Forța de frecare de fixare (F.f.) este cea prin care se realizează fixarea corpurilor unul față de altul. Fără forța de frecare de fixare nu ar fi posibilă activitatea și viața umană de zi cu zi. Oamenii nu s-ar putea deplasa, mobilele ar patina fără ca cineva să le miște, vehiculele n-ar putea circula, patinând pe loc. Starea de fixare (aderare) este o stare de repaus, de nemișcare, astfel că ea nu provoacă nici uzuri și nici pierderi de energie.

Frecare de alunecare (glisare)[modificare | modificare sursă]

Frecarea de alunecare survine la suprafața de contact a două corpuri care se mișcă rectiliniu unul față de celălalt. Forța de frecare de alunecare (F.a.) este totdeauna mai mică decât forța de fixare, la egală (aceeași) forță normală (F.n.) pe suprafața de contact.

Frecare de rostogolire (rulare)[modificare | modificare sursă]

Frecarea de rostogolire (rulare) ia naștere la rostogolirea unui corp pe o suprafață de rostogolire (suportantă). Atunci când în zona sau punctul de contact (atingere), forța de frecare de fixare (aderare) este mai mare decât forța acceleratoare tangențială (F.a.t.), corpul se rostogolește fără patinare (glisare).