Energie cinetică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Energia cinetică a unui corp aflat în mișcare este acea energie datorată mișcării (de translație) cu viteza v. Ea este egală cu lucrul mecanic necesar pentru a modifica (accelera) viteza corpului din repaus la viteza curentă v.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Lordului Kelvin i se atribuie crearea expresiei energia cinetică. Adjectivul cinetică provine din cuvantul grecesc pentru mișcare kinesis.

Definiție[modificare | modificare sursă]

Energia cinetică este o mărime scalară egală cu semiprodusul dintre masa punctului material și pătratul vitezei lui.

Energia cinetică sau energie de mișcare a unui corp de masă m, aflat în mișcare de translație cu viteza \vec v în raport cu un sistem de referință inerțial, mărimea fizică scalară E_c definită de relația:

E_c=\frac{1}{2}mv^2

Conceptul de energie cinetică a fost definit la mijlocul secolului XIX.

Unități de măsură și dimensiune[modificare | modificare sursă]

Unitatea de măsură în SI este joule: [E_c]_{SI}=[m]_{SI} \cdot [v]_{SI}^2 = 1kg \cdot 1\frac{m^2}{s^2} = 1\frac{kg \cdot m}{s^2} \cdot 1m = 1N \cdot 1m = 1J

Demonstrație[modificare | modificare sursă]

Pentru un corp oarecare (punct material) din legea fundamentală a dinamicii prin înmulțirea scalară cu dr a ambilor membri se obține m_i \frac{dv}{dt}dr = Fdr.

Mai departe se obține in membrul stâng al egalității anterioare  dE_c = m\cdot vdv care se integrează de la 0 la viteza curentă v obținându-se formula de mai sus E_c=\frac{1}{2}mv^2. Se presupune implicit energie cinetică zero în repaus.

Teorema de variație a energiei cinetice[modificare | modificare sursă]

Variația energiei cinetice a punctului material este egală cu lucrul mecanic al rezultantei forțelor care acționează asupra acestuia, în mișcarea respectivă.

Variația energiei cinetice a unui punct material care se deplasează în raport cu un sistem de referință inerțial este egală cu lucrul mecanic efectuat de forța rezultantă care acționează asupra punctului material în timpul acestei variații.

\Delta E_c = L


Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Eugeniu Potolea Legile și principiile fizicii Editura Adevărul Bucuresti 2001

Vezi și[modificare | modificare sursă]