Fox terrier

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Fox Terrier
Fox Terrier sârmos
Nume alternative
Fox Terrier cu păr sârmos
Fox Terrier cu păr neted
Țară de origine
Anglia
Clasificare și standardele rasei
FCI: Grupa 3 Secțiune 1
Stds #169 Sârmos Stds #12 Neted
AKC: Terrieri
Stds Sârmos Stds Neted
ANKC: Grupa 2 - Terrieri
Stds Sârmos Stds Neted
CKC: Grupa 3 - Terrieri
Stds Sârmos Stds Neted
KC(UK): Terrieri
Stds Sârmos Stds Neted
NZKC: Terrieri
Stds Sârmos Stds Neted

Fox Terrierul are două variante. Fox Terrierul cu păr sârmos și Fox Terrierul cu păr neted. Este un câine de statură mică, dar deosebit de activ, rapid în mișcări, prietenos și neînfricat. Au un cap alungit, iar spatele este relativ scurt și drept. Blana de pe corp este densă, cu o textură deosebit de puternică și țepoasă, aproape de piele având o blană moale la atingere, la fel de deasă. În medie, are 39 cm și 7 kilograme în cazul celui sârmos. Este un câine extraordinar de inteligent, dar nu de puține ori poate fi extrem de încăpățânat, ca toți terrierii.

Istorie[modificare | modificare sursă]

La începuturi, erau utilizați pentru a descoperi vizuinele în care se ascundeau vulpile, la vânătoarea de iepuri sau a altor animale, mare parte din ele dăunătoare. Astăzi, sunt folosiți și la vânat, dar preponderent sunt animale de companie. Există mai multe teorii despre proveniența rasei, însă, cea mai pertinentă este cea care susține că provine din încrucișarea următoarelor rase Old English Terrier, Black and Tan Terrier, Bull Terrier, Greyhound și Beagle. În cadrul vânătorilor de vulpi, rolul lor era de a lătra când descopereau bârlogul, vânătorul fie împușcând direct animalul, fie așteptând ca acesta să fugă din vizuină, deranjat de lătrăturile și de faptul că terrierul începe să sape după el. Diferențierea celor două tipuri, cea cu păr neted și cea cu păr sârmos începe prin secolul al XIX-lea. Standardele pentru acest câine au fost trasate în anul 1876, de oficialii de la The Fox Terrier Club, pe atunci existând câteva diferențe față de standardele impuse astăzi. Sir Arthur Conan Doyle creatorul celebrului personaj Sherlock Holmes era un apropiat al Fox Terrierului Sârmos.

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

Acest câine este unul deosebit de prietenos, devotat și afectuos, dar care dispune și de o personalitate distinctă și deosebit de accentuată. Devin foarte protectori dacă simt că unul din membrii familiei este amenințat de ceva, sau se află în pericol. Se descurcă de minune cu copii și sunt câinii ideali pentru o familie. În ceea ce privește animalele de casă, mai ales dacă acestea sunt pisici, trebuie socializați de mici cu ele, pentru că altfel le vor vâna cât este ziua de lungă. Stăpânii care mai dispun și de o grădină ar putea avea surpriza de a vedea că aceasta este săpată, obicei care trebuie corectat, pentru că nu se vor opri până nu o vor vedea săpată pe toată, numai că totul se poate corecta prin dresaj, de la o vârstă fragedă. Nu au probleme de adaptare, simțindu-se la fel de bine dacă dorm afară sau în casă.

Utile[modificare | modificare sursă]

Părul sârmos necesită, de două-trei ori pe an, un trimat (eliminarea părului mort). A nu se confunda tunsul cu trimatul, sunt două operațiuni complet diferite. Tunsul este dăunător fox terrierului sârmos, degradându-i calitatea părului. În ceea ce privește durata de viață, ea este situată la 9-15 ani, cu o medie stabilită, de 13-14 ani. La naștere, o femelă poate aduce pe lume între patru-șase căței.

Dresajul unui asemenea câine trebuie să fie realizat cu consistență și fermitate. Le place foarte mult să latre și să sape. Pot fi foarte dominanți cu celelalte animale, astfel că trebuie socializați de mici. Este o rasă plină de energie, care nu iubește nimic mai mult decât o plimbare lungă. Sunt foarte agili, se descurcă bine în ceea ce privește jocurile cu mingea. Se bucură nespus dacă au la dispoziție o curte în care să se joace cu copii și, cu cât termină joaca mai murdari și mai obosiți, cu atât mai bine.

Boli[modificare | modificare sursă]

Rasa este cunoscută ca fiind una extrem de puternică, ce nu are probleme de sănătate. Mai mult decât atât, bolile de care este uneori afectată sunt comune, neexistând vreun semn că acest câine suferă de o afecțiune genetică, transmisibilă. Tocmai de aceea, crescătorii nu au avut practic bătaie de cap cu acest câine, el nefiind supus vreunui test. La fel de mulțumiți sunt și stăpânii, care au parte de un câine sănătos și deosebit de rezistent la boli.

Legături externe[modificare | modificare sursă]