Fonon
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Fononul este o cvasiparticulă[1] asociată vibrației ce se propagă într-o rețea cristalină. Prin analogie cu fotonul care este o cuantă de lumină, fononul este o cuantă de sunet.
Conceptul de fonon a fost folosit prima oară în 1932 de fizicianul rus Igor Tamm.
Cuvântul fonon provine din cuvântul grec φωνή (phonē), care are sensul de sunet sau voce.
Note [modificare]
- ^ F. Schwabel, Advanced Quantum Mechanics, 4th Ed., Springer (2008), p. 253