Dreptul de proprietate industrială
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii. |
|
[[wiki]]
|
Acest articol sau această secţiune trebuie pus(ă) în formatul standard. Ştergeţi eticheta la încheierea standardizării. |
Obiectele protecţiei proprietăţii industriale sunt definite de Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale , semnată la 20 martie 1883 , ele putându-se împărţi în trei grupe :
- Creaţii:
- invenţii – rezolvarea cu mijloace tehnice a unei probleme tehnice din orice domeniu tehnologic
- modele de utilitate – reprezintă o formă de protecţie asigurată de înregistrarea sau acordarea unui brevet pentru o invenţie aparţinând de regulă domeniului mecanic
- desene şi modele industriale – prin care se protejează aspectul nou al unui produs având funcţie utilitară
- Semne distinctive:
- mărci – semne susceptibile de reprezentare grafică servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparţinând altor persoane
- indicaţii geografice – denumirea servind la identificarea unui produs originar dintr-o ţară, regiune sau localitate a unui stat, în cazurile în care are o calitate, o repetiţie sau alte caracteristici determinante pot fi în mod esenţial atribuite acestei origini geografice
- nume comercial - numele sau, după caz, denumirea sub care un comerciant îşi execută comerţul şi sub care semnează
- Reprimarea concurenţei neloiale – promovează mijloacele de apărare împotriva actelor de concurenţă contrare practicii oneste în comerţ sau industrie
