Discuție:Industria Aeronautică Română

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Logo CEE Spring
Logo CEE Spring
Acesta este unul din articolele despre economia din România înaintate la listele de articole pe țări în cadrul concursului Wikimedia CEE Spring 2016.

„Intreprindere” sau „Întreprindere”[modificare sursă]

"Intreprindere" sau "Întreprindere", cum e corect? AMDATi 4 mai 2008 15:53 (EEST)[răspunde]

Într-adevăr forma corectă este întreprindere (nu „intreprindere”). Articolul trebuie corectat (îmi asum eu corectarea; ocazie cu care pun și referințe). Mulțumiri pentru observație.  Cornel Ilie – discuții 5 mai 2008 22:43 (EEST)[răspunde]

Propun mutarea articolului la Industria Aeronautică Română fiindcă așa sunt menținoate uzinele în lucrarea „Istoria aviației române” (pe care am citat-o la referințe) sau în istoricul uzinei indicat la legături externe (la pagina 3 este scan după monitorul oficial din 26 iunie 1925; art. 1, litera b): La „Industria Aeronautică Română” ...). Pagina Industria Aeronautică Română având deja istoric, simpla mutare nu funcționează. Mulțumesc.  Cornel Ilie – discuții 6 mai 2008 00:30 (EEST)[răspunde]

Rezolvat Rezolvat Aveți dreptate. --Turbojet 8 mai 2008 23:17 (EEST)[răspunde]

Modele avioane IAR[modificare sursă]

Deși când sunt menționate în tabel prezentarea lor este sub forma IAR-(număr), în articolele distincte modelele sunt menționate fără cratimă. Propun introducerea cratimei la fiecare model în parte deoarece așa sunt menționate în sursele de încredere. 188.25.107.56 (discuție) 27 noiembrie 2017 01:21 (EET)[răspunde]

Așa știam și eu, că sunt cu cratimă, formă folosită și de esențiala sursă Dan Antoniu, George Cicos, Romanian Aeronautical Constructions, București: Ed. Vivaldi, 2007, ISBN: 978-973-150-002-7. Forma fără cratimă provine dintr-o dorință de „uniformizare”, de data asta a celor de la en:wp, care într-o perioadă eliminaseră toate cratimele din denumirile avioanelor. Sunt de acord cu trecerea la forma cu cratimă. --Turbojet  27 noiembrie 2017 09:58 (EET)[răspunde]
PS: Sunt și unele fără cratimă, de exemplu BF 109. Toate trebuie să respecte sursele (și nu doar o sursă anume, ci cum spune majoritatea). --Turbojet  27 noiembrie 2017 10:07 (EET)[răspunde]
Sunt și cu punct, în cazul avioanelor poloneze PZL, dar referirea era strict la avioanele românești din gama I.A.R..
N-aș zice chiar că acea carte este esențială (mai sunt și scăpări despre care am vorbit față-n față cu primul autor), deși au muncit mult cei doi la ea. Una cu adevărat esențială este lucrarea Construcții aeronautice românești 1905-1970.188.25.107.56 (discuție) 27 noiembrie 2017 11:38 (EET)[răspunde]
Într-adevăr, sunt și scăpări în cartea lui Antoniu, dar v-am lăsat pe dv. să spuneți asta. Da, cartea menționată de dv. este bună. Interesant că aceste două se contrazic cu privire la denumirea IAR CV 11 (cum e în tabel). În tabel este cum i-a spus Mazilu în articolul din bibliografie, care articol este mult mai dezvoltat decât cele din cele două lucrări menționate, deci probabil Mazilu s-a documentat mai bine. --Turbojet  27 noiembrie 2017 13:03 (EET)[răspunde]
Antoniu este destul de superficial, aspect pe care l-am scos în evidență într- discuție privată anul trecut. El a spus că are și o variantă corectată a cărții, dar nu o mai scoate pentru că e scârbit după ce francezul care a scos cartea despre I.A.R.-80 l-a tras în piept. Autorii se contrazic pentru că nu au fost atenți la detalii (deh, la noi se poate și-așa). Așa cum am discutat și cu Dan Antoniu, într-o bună măsură este o logică în denumirea modelelor de avioane realizate la Brașov. Logic, ar fi trebuit să înceapă cu I.A.R.-1 (așa cum este menționat în mod singular în Aripi românești, p. 79), dar nimeni, absolut nimeni din cei în viață, nu a putut să spună de ce s-a început cu 11 și nu cu 1. Dar, plecăm de la realitatea că este o serie care începe cu 11 și se continuă cu 12, 13 șamd și care se regăsește în surse (aspect foarte important). De asemenea, CV vine de la Elie Carafoli și Lucien Virmoux, aspect surprins în Istoria aviației române, Indice..., p. 734. Impresia mea (după discuții cu câțiva aviatori mai bătrâni, dar și cu oameni de aviație care sunt preocupați de acest subiect, Valeriu Avram, Aurel Pentelescu, Dan Antoniu) este că modelul respectiv de avion ar putea fi numit I.A.R.-11 sau I.A.R.-CV (de la cei doi proiectanți) și, la vremea aceea, au încercat să împace și capra și varza numindu-l I.A.R.-CV 11 sau I.A.R.-11 CV. Dar... pe Wikipedia nu scriem impresii. Cazul ideal ar fi să găsim vreo sursă pe la OSIM, dar... cine caută așa ceva? În consecință, eu am pus ca viabile ambele variante și rămâne de văzut pe viitor dacă se va găsi o sursă care să clarifice acest aspect.
Nu bag mâna în foc pentru niciun autor, deci nici pentru Mazilu. O să încerc să obțin numărul 4/1995 Modelism internațional să văd pe ce s-a bazat (dacă chiar a prezentat surse) când a făcut acele afirmații. Dar, Istoria aviației române și, mai ales, Construcții aeronautice românești 1905-1970, fără a atinge perfecțiunea elvețiană, sunt mult mai atente la detalii decât cartea lui Antoniu. 188.25.107.56 (discuție) 27 noiembrie 2017 22:00 (EET)[răspunde]
Mazilu nu a dat nicio sursă, deoarece în publicații articolele de autor pot fi „cercetare originală”. Însă, fiind mai bogat decât în cărțile lui Gudju sau Antoniu, probabil a avut surse, e greu de crezut că toate amănuntele de acolo sunt imaginația lui.
Discuția este la cratima aia de la primul model. Fiind primul proiect din serie, nu este deloc sigur că știau de la început că toate vor fi cu cratimă. Schimbarea stilului denumirii la următoarele e foarte posibilă. Iar fluctuațiile — ba e IAR-CV 11, ba e IAR-CV.11, ba e IAR-CV11, ba e IAR CV 11, ba e IAR 11CV, ba e IAR 11 CV, ba cu puncte (I.A.R.) — tare dă impresia că fiecare autor „și-a adus aportul” la „uniformizarea” denumirii cu celelalte tipuri din serie, astfel că tocmai varianta cea mai neuniformă este cea mai plauzibilă, mai ales când e susținută de cel mai dezvoltat articol. --Turbojet  27 noiembrie 2017 23:50 (EET)[răspunde]
Fără a-i neglija meritele, nu știu cine este Mazilu Ovidiu și câtă autoritate are de a scrie pe acest subiect. Articolul lui este mai bogat pentru că a avut spațiu „să se desfășoare”. Părerea mea despre lucrarea lui Antoniu o știți. În cartea Construcții aeronautice... din 1970, de regulă este alocat pentru fiecare avion două pagini, una cu descrierea și una cu schița avionului. Asta nu înseamnă că autorii acestei cărți nu au avut posibilitatea să se documenteze mai mult. În plus, autorii sunt oameni care au lucrat în aviație. În consecință, nu aș pune sub Mazilu calitatea documentară a acestei cărți. Aceeași situație cu Istoria aviației române apărută în 1984 unde colectivul de autori e foarte mare, oamenii au lucrat în domeniu, a fost supusă unui control științific și, zic eu, în cei 14 ani scurși față de cealaltă, au avut posibilitatea să verifice suplimentar ce au scris primii. Cu alte cuvinte, după toate canoanele Wikipedia cărțile din 1970 și 1984 sunt de mai mare încredere decât lucrarea lui Mazilu, ca să nu mai spus de cea a lui Antoniu.
Dacă este o așa mare varză cu privire la denumirea corectă a modelului, atunci să le punem pe cele mai întâlnite două variante: IAR-CV 11, respectiv IAR-11 CV. Și, dacă se va clarifica situația în viitor vom pune forma corectă. Ce ziceți?
În lucrarea „Istoria...” se folosește altă formă: I.A.R.-11 C.V. Lucrarea aia era tare „fărbuită” și a fost scrisă de „noua generație de piloți”, nu de cea interbelică. De asemenea, am mai găsit și forma IAR 11-CV (!). Nu știu ce să zic. Tare aș vrea să văd planurile originale, sau măcar vreo documentație originală a avionului, să văd cum îi spune acolo. Știți ce, puneți cum vreți, că oricum apoi vine altul care pune cum știe el. --Turbojet  28 noiembrie 2017 11:03 (EET)[răspunde]