Discuție:Dialectele limbii maghiare

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
Adăugare subiect
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ultimul comentariu: acum 8 ani de Amator linguarum în subiectul Analiză serioasă a articolului

În caseta finală, de sub "Referințe", aș adăuga la "Categorie:Limbi fino-ugrice" și "Limbi uralice", categorie ce figurează la ro.wiki. Aș adăuga dedesubt și linkul către "Limba maghiară", adică pagina principală de care se leagă "Dialectele limbii maghiare". Momentan nu știu cum se introduce în casetă. Cu mulțam fain ancitipat. --Geneastorga 4 aprilie 2007 21:09 (EEST)Răspunde


Cine ar putea traduce legenda hărții în română? Amator linguarum (discuție) 24 octombrie 2008 22:29 (EEST)Răspunde

Greșit[modificare sursă]

Limba maghiară nu este unitară, compararea unității limbii maghiare cu cea română nu este cea mai fericită. De exemplu secuii vorbesc un dialect diferit. StanCostin (discuție)

Nu este invenția mea. Am adăugat o referință fiabilă despre asta. Autorul chiar afirmă că maghiara este chiar mai untară decât româna. Probabil s-a gândit la aromână etc., și atunci are dreptate. Amator linguarum (discuție) 16 septembrie 2013 10:48 (EEST)Răspunde
„ Ungurii au fost primii în Ardeal”, „ Maghiara e mai unitara ca română ”, aceeași chestie

Analiză serioasă a articolului[modificare sursă]

Pentru a rezolva problemele care există în momentul de față în acest articol vă propun următoarele (celor care aveți posibilitatea completării cu surse documentare serioase):

1. Să se plece de la definițiile unităților lingvistice din DEX care intră în categoria idiomurilor (limbă, dialect, subdialect, grai). Asta înseamnă să fie eliminate găselnițele lingvistice din articol: „variantele regionale ale limbii maghiare”, „grupuri de graiuri”, „subgrupul arhaic (al ceangăilor)” șamd. Dacă, totuși, unii consideră că există astfel de termeni atunci să susțină cu surse documentare serioase.

2. Trebuie eliminate acele fraze care conțin afirmații în contradicție cu definițiile consacrate ale termenilor. Exemplu: Multe trăsături sunt comune mai multor „grupuri de graiuri”, mai ales celor învecinate, existând un „continuum dialectal”. Păi, vorbim de o continuitate dialectală sau de grai?

3. Sunt doar 3 surse documentare care acoperă infim problematica articolului. Restul articolului este pur și simplu cercetare originală. Sunt capitole sau subcapitole destul de mari care nu sunt susținute cu absolut nicio sursă documentară. Nu spun că n-ar fi adevărat ce scrie pe-acolo, dar știți cum vine chestia cu adevărul pe Wikipedia. Deci, musai trebuie aduse surse documentare serioase în articol care să acopere substanțial afirmațiile de acolo, în special cele din subcapitole.

4. La „Exemple de cuvinte de expresii și cuvinte secuiești” este citat un dicționar secuiesc-maghiar. Cer și eu câteva clarificări cu privire la acest dicționar. Este un dicționar oficial cu autor sau autori cunoscuți sau este o culegere online de termeni aduși de „voluntari”? Sau este vorba de un dicționar (tipărit) de bază, oficial, iar termenii adăugați online sunt neoficiali? Scuze, dar nu cunosc limba maghiară. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de SenatorulX (discuție • contribuții).

Aveți dreptate, domnule Senator, m-am și apucat de ameliorarea articolului. Doar cu punctul 4 nu sunt total de acord. Noțiunea de „dicționar oficial” sau „neoficial” nu este cunoscută în lingvistică. Pe site-ul cu glosarul secuiesc sunt date numele celor doi care se ocupă de el, numele contribuitorilor, iar majoritatea cuvintelor sunt documentate cu textele în care apar, așa că n-am de ce să nu le iau drept fiabile. Oricum, voi încerca să le găsesc și în altă sursă. Amator linguarum (discuție) 14 mai 2015 09:15 (EEST)Răspunde