Discuție:Comuna Măneciu, Prahova

	Articolul Comuna Măneciu, Prahova este un subiect de care se ocupă Proiectul Localitățile din România, un spațiu de organizare pentru dezvoltarea articolelor despre localitățile din România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
C	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa C pe scala de calitate.
Mare	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa mare pe scala de importanță.

Istoric

Începuturile comunei Mâneciu sunt datate înca din comuna primitiva. Prezenta unei asezari apartinânând culturii Ciomortan, semnaleaza recent în Costenii Pustii demonstreaza ca satele Mâneciu au fost locuite cu peste 4000de ani în urma, înca de la începutul epocii bronzului.

În asezarea mentionata, au fost scoase la iveala toporase de mâna, din piatra slefuita, perforate pentru înmanusare, vârfuri de seceri de piatra, fusaiole din lut ars si ceramica lucrata cu mâna, din pasta cenusie, încrustata cu motive geometrice. Se remarca toporul de bronz descoperit pe malul apelor Teleajenului, topor asemanator cu celturile semnalate în depozitele din Transilvania cum sânt cele de la Uioara-Turda si Dipsa-Nasaud.

La marginea de vest a satului Facaieni au fost descoperite alte urme ale culturii materiale din epoca bronzului: vârfuri de sulita si pumnale de bronz, precum si fragmente de ceramica dacica lucrata cu mâna sau la roata, având motiv ornamental ,,brâul dacic’’ si fragmente de ceramica Monteoru, similare cu cele de la cetatuia Homorâci, din apropiere.

Asezarea satelor Mâneciu pe firul apelor Teleajen si Telejenel oferind conditii prielnice pentru adapostirea românilor din calea triburilor de migratori, ne îndreptateste sa admitem existenta Mâneciului din perioada de început a feudalismului, similar cu Slonul vecin.

Situat în extremitatea de nord a vechiului judet Sacuieni, Mâneciu a fost vreme îndelungata un sat de plaiesi, de pazitori ai Plaiului. Astfel, una din cele opt poteci ale ,,Plaiului despre Teleajen’’, trecea pe teritoriul actualului sat Mâneciu Ungureni, având urmatorul traseu: pornind de la ,,Soseaua tatareasca’’, de pe Pârâul Secuianca, se continua pe râul Telejenel în sus, pâna la locul denumit Schinda ,,La Paducel’’, unde facea legatura cu drumul roman pavat cu lespezi de râu si dupa aceea, peste Vârful lui Crai, razbea la Tabla Butii, de unde prin pasul Boncuta facea legatura cu Transilvania. Mânecenii erau organizati în cete numite vatasii conduse de vatafi. Mai mare peste toti vatafii era Vataful de Plai.

Una din cele mai vechi marturii documentare, pastrata pana acum este hrisovul din 1 decembrie 1429, emis la Arges, prin care Dan al II-lea, unul din urmasii lui Mircea cel Batrân, întareste ,,lui Dumitru ot Maniaci(din Mâneciu) si Balea cu copii lor si Bîrseanul cu fraTii lui, Maniaciul si Poienile Vrabiloul si jumatate din Izvoranii din Dealul Mare’’. Acest document se refera la satul Mâneciu Pamânteni, unul dintre cele mai vechi sate ale comunei format din ,,vechi locuitori de tara ’’, spre deosebire de Mâneciu Ungureni, întemeiat de ,,mocanii veniti de peste granita’’

În documentele mai vechi satul Chiciureni apare sub denumirea de ,, Chiciura Soimului’’ într-un document din 22 octombrie 1585’’ emis de Mihnea Turcitul.

Al treilea sat ca vechime este Facaieni, numit astfel dupa moara ,, cu facaie’’, instalata pe apele pârâului Secuianca. Pe cale orala s-a transmis ca aceasta moara ar fi apartinut unei morarite secuice, venita aici din secuime, o data cu turmele mocanilor. Mosia Facaienilor amintita frecvent la sfârsitul secolului al XVII-lea, pe care se va întemeia satul cu acelasi nume, a fost vânduta spâtarului Mihai Cantacuzino de catre niste tarani din aceste locuri. Strabunii satului Facaieni au transmis urmasilor ca în vatra acestui sat ar fi existat o veche biserica si chilia unor calugari trimisi aici de staretia Manastirii Sinaia, pe atunci ctitoria spatarului mai sus amintit, Mihai Cantacuzino.

Satul Gheaba s-a format ca un sat genealogic, a carui denumire provine de la numele locuitorului Ion Gheba, iar urmasii sai s-au numit pâna astazi ghebani. Dupa cum rezulta din documentele de arhiva, pe la 1750, mâneceanul Ion Gheba ,,a batut parul’’, adica a fost cel dintâi care si-a asezat casa în acel sat, în coltul de sud-est al comunei Mâneciu, nu departe de varsarea pârâului Secuianca în apele Teleajenului.

Cel mai nou dintre satele Mâneciului este satul Cheia, atât de nou, încât în anul 1838, el nici nu luase fiinta. La aceasta data, în documente figurau numai slujbasii manastirii de calugari Cheia, fapt din care rezulta ca locuitorii viitorului sat, cheienii, vor proveni fie din românii fugiti de peste munte, fie din scutelnicii manastirii de aici, acei oameni scutiti de dari fata de domnie, dar obligati sa presteze diferite munci în folosul manastirii.

Satul Mâneciu Ungureni s-a format în secolele al XVIII-lea si al XIX-lea, ca rezultat al ,,emigrarii’’ românilor transilvaneni din Sacelele Brasovului si din partile secuiesti. Majoritatea acestor ungureni veniti în Mâneciu s-au asezat în satul Valea Larga, unde, dupa afirmatiile batrânilor, existau conditii mai bune pentru înfiriparea gospodariilor, motiv pentru care în documentele si în unele harti aparute pâna la 1900, noul sat apare sub denumirea de Mâneciu Ungureni-Valea Larga.

În Mâneciu poposeau fie români veniti de peste munte fie negustori munteni însotindu-si carele cu marfuri prin trecatorile Teleajenului. Oameni veniti în aceste locuri se întrebau: unde mânem la noapte?’’ sau ,,unde ai mas?’’ În Maneciu au existat pâna târziu hanuri mari cu locuri de popas pentru vite si calatori ca Hanul lui Basamac si Hanul lui Pisica, ale caror urme se mai pot vedea si astazi. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 193.226.105.126 (discuție • contribuții).

Drepturi de autor

Am primit la Wikipedia un e-mail de la o persoană care se recomandă ca fiind unul din administratorii sitului www.maneciu.lx.ro și care ne spune că el a introdus în articolul nostru textul de mai sus, lăsînd să se înțeleagă că ne permite să folosim acest text. Din păcate mesajul a fost trimis de la o adresă de pe Yahoo și nu de la o adresă asociată clar cu situl www.maneciu.lx.ro, deci nu avem nici o garanție privind identitatea expeditorului. De asemenea, situl www.maneciu.lx.ro pare să nu funcționeze.

Pentru ca lucrurile să fie clare din punct de vedere legal îl rog pe titularul drepturilor de autor al acestui text să procedeze astfel:

• Fie trimite la info-ro(la)wikipedia(punct)org (de la o adresă asociată cu www.maneciu.lx.ro) un e-mail cu o declarație de forma următoare: „Subsemnatul, ---, titular al drepturilor de autor al materialelor publicate de situl www.maneciu.lx.ro, permit sitului Wikipedia să utilizeze aceste materiale sub licența GNU pentru documentație liberă.”

• Fie pune la toate paginile relevante de la situl www.maneciu.lx.ro o notă de forma următoare: „Materialele de pe această pagină sînt disponibile sub licența GNU pentru documentație liberă.”

Oricare variantă ar fi aleasă vom putea copia la Wikipedia materialele respective. — AdiJapan ☎ 15 august 2007 20:16 (EEST)

Primăria

• Terenurile pentru tineri, atribuite ilegal, 26 martie 2009, Evenimentul zilei

Soția vicepreședitelui CJ Prahova a dat în judecată Consiliul Local Măneciu pentru că nu i-a dat gratis teren de casă.