Constantin Corneanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Constantin Corneanu (n. 11 martie 1971, comuna Cobadin, județul Constanța) este un istoric și specialist român în geopolitică. Este membru fondator și președintele Consiliului Director al Asociației Europene de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu” (AESGS/www.aesgs.ro) din septembrie 2009. Anterior fondării AESGS, a fost consilier în cadrul Oficiului Guvernului României pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova (1 iunie 2004 - 31 iulie 2007) și jurnalist la Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naționale în cadrul redacției TV Pro-Patria (1999 - 2000) și la Observatorul Militar (2000 - 2004). Are o experiență de peste două decenii în domeniul analizei relațiilor internaționale, aria sa de expertiză incluzând afaceri externe și politici de securitate, cu precădere în spațiul ex-sovietic, precum și relația dintre Republica Moldova și România. Este doctor în istorie din 2003 cu o teză legată de geopolitica României în epoca celui de-Al Doilea Război Mondial. A absolvit Facultatea de Istorie (1994) a Universității București și Colegiul Național de Apărare (1998). A publicat lucrările: Sub povara marilor decizii (ediția a I-a la Editura Scripta, București, 2007 și ediția a II-a la Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013); Victorie însângerată. Decembrie 1989 (Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2014, ediția a I-a, 780 p.; ediția a II-a revăzută, 2023, 815 p.), precum și numeroase articole științifice apărute în revistele Europa XXI, Revista de Istorie Militară, Document (Buletinul Arhivelor Militare Române), Dosarele Istoriei, Istorie și Civilizație, Historia, Lumea Magazin. A fost nominalizat la Marele Premiu al Clubului Român de Presă pentru talk-show pe anul 2000 cu producția de televiziune Balcanii în flăcări. Co-editor al volumului Prăbușirea Imperiului Sovietic. „Lecții”  în retrospectivă (Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012). În perioada 1 martie 2010 - 10 august 2015 a fost cercetător în cadrul Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 și membru al Consiliului Științific al acestei instituții. A publicat numeroase studii, articole și editoriale dedicate Revoluției Române din Decembrie 1989 din calitatea de cercetător și Director Editorial al publicației Caietele Revoluției (în anul 2012). A lucrat ca muzeograf IA în cadrul Muzeului Național al Pompierilor în perioada 15 ianuarie 2016 – 31 august 2018. În perioada 17 august 2018 – 27 mai 2019 a îndeplinit funcția de Director General-adjunct al IRRD 1989 și, mai apoi, pe cea de Director Științific al IRRD 1989 (1 iunie 2019 – 16 septembrie 2021). În perioada 15 ianuarie 2020 - 31 mai 2022 a fost redactorul-șef al revistei Enigmele Istoriei. Cu începere de la 1 septembrie 2022 este redactorul-șef al revistei CLIO – publicație a Muzeului Județean „Teohari Antonescu” din Giurgiu și, totodată, cercetător științific III în cadrul Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 (din 18 aprilie 2023).

Publicații[modificare | modificare sursă]

  • Sub povara marilor decizii (ediția a I-a la Editura Scripta, București, 2007, 591 p.)
  • Sub povara marilor decizii (ediția a II-a la Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013, 570 p.)
  • Co-editor al volumului Prăbușirea Imperiului Sovietic. „Lecții”  în retrospectivă (Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012)
  • Victorie însângerată. Decembrie 1989 (Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2014, 780 p.
  • Operațiunea „Farewell” și demantelarea Uniunii Sovietice în vol. Prăbușirea Imperiului Sovietic. „Lecții” în retrospective (Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012, p. 122 – 164).
  • Bătălia pentru armistițiu, în revista Europa XXI, anul I, nr. 1-2, decembrie 1993, p.133 – 142.
  • Sfârșitul Războiului Rece, chestiunea rusă și securitatea națională a României (1), în Revista de Istorie Militară (RIM), nr. 4 (56)/1999, p. 26 – 30.
  • Sfârșitul Războiului Rece, chestiunea rusă și securitatea națională a României (2), în RIM, 5 (57)/1999, p. 29 – 32.
  • Sfârșitul Războiului Rece, chestiunea rusă și securitatea națională a României (3), în RIM, 6 (58)/1999, p. 36 – 40.
  • Geopolitica României după încheierea Războiului Rece, în Document (Buletinul Arhivelor Militare Române), anul II, nr. 4 (8)/1999, p. 47 – 51.
  • Geopolitică și strategie (1939-1941). Opțiuni politico-militare ale României, în vol. Omagiu istoricului Gheorghe Buzatu (Colecția O viață pentru istorie), Editura Empro, Focșani, 1999, p. 617-655.
  • Poziția geopolitică a României și evoluția relațiilor internaționale (1941-1945),  în revista Europa XXI, nr. 7-8 (1998-1999), p. 29-61.
  • Sfârșitul Războiului Rece și geopolitica haosului, în vol. România-instituții și valori pentru mileniul trei, Editura Institutului Național de Informații, București, 2000, p. 48-77.
  • STASI și terorismul mondial în Historia, Anul I, nr. 1, 14 noiembrie 2001, p.13 - 15.
  • Din culisele financiare ale revoluției bolșevice în Historia, Anul I, nr. 2, decembrie 2001, p.12-16.
  • Cum s-a ajuns la „Stalingradul de la Dunăre” în Dosarele Istoriei, Anul IX, nr. 9 (97), 2004, p. 31 - 38.
  • De la perestroika la „Noua Rusie” în revista Europa XXI, vol. XIII – XIV (2004 – 2005), pag. 355 – 385.
  • Geopolitica Kremlinului în ultimele clipe de „Război Rece” în Document (Buletinul Arhivelor Militare Române), anul XII, nr. 4 (46)/decembrie 2009, p. 51 – 63.
  • Miza unei decizii controversate: trecerea Nistrului în Istorie și Civilizație, Anul II, nr. 12, septembrie 2010, p. 43 – 50.
  • „Câinele va muri mâine !”. Cazul Aldo Moro (1) în Istorie și Civilizație, Anul IV, nr. 28, ianuarie 2012, p. 47 – 53.
  • „Câinele va muri mâine !”. Cazul Aldo Moro (2) în Istorie și Civilizație, Anul IV, nr. 29, februarie 2012, p. 48 – 54.

Note[modificare | modificare sursă]


Legături externe[modificare | modificare sursă]