Carteolol

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Carteolol
Identificare
Număr CAS51781-06-7[1][2]  Modificați la Wikidata
PubChem2583[3]  Modificați la Wikidata
DrugBank00521[4]  Modificați la Wikidata
ChemSpider2485[5]  Modificați la Wikidata
UNII8NF31401XG[1]  Modificați la Wikidata
KEGGC06874[6]  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL839[7]  Modificați la Wikidata
Cod ATCC07AA15[8]  Modificați la Wikidata
SMILES
InChI
Date chimice
FormulăC₁₆H₂₄N₂O₃[3]  Modificați la Wikidata
Masă molară292,178693 u.a.m.[9]  Modificați la Wikidata

Carteololul este un medicament din clasa beta-blocantelor, fiind utilizat în tratamentul glaucomului (de uz oftalmic).[10][11]

Acționează și ca antagonist al receptorilor serotoninergici 5-HT1A și 5-HT1B, pe lângă efectul antagonist al receptorilor beta adrenergici.[12]

Molecula a fost patentată în 1972 și a fost aprobată pentru uz medical în anul 1980.[13]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d carteolol (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în  
  2. ^ a b CAS Common Chemistry, accesat în  
  3. ^ a b c d e f g h i j k l „Carteolol”, 51781-06-7 (în engleză), PubChem, accesat în  
  4. ^ a b Carteolol (în engleză), DrugBank, accesat în  
  5. ^ a b Carteolol (în engleză), ChemSpider, accesat în  
  6. ^ a b carteolol (în engleză), ChEBI, accesat în  
  7. ^ a b CARTEOLOL (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  8. ^ a b Carteolol (în engleză), DrugBank,  
  9. ^ a b „Carteolol”, 51781-06-7 (în engleză), PubChem, accesat în  
  10. ^ „Carteolol (Ophthalmic)”. The American Society of Health-System Pharmacists. Accesat în august 2021. 
  11. ^ „Rezumatul caracteristicilor produsului - FORTINOL EP 2% picături oftalmice cu eliberare prelungită 20 mg/ml” (PDF). Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. Accesat în august 2021. 
  12. ^ Langlois M, Brémont B, Rousselle D, Gaudy F (). „Structural analysis by the comparative molecular field analysis method of the affinity of beta-adrenoreceptor blocking agents for 5-HT1A and 5-HT1B receptors”. Eur. J. Pharmacol. 244 (1): 77–87. doi:10.1016/0922-4106(93)90061-d. PMID 8093601. 
  13. ^ Fischer, Jnos; Ganellin, C. Robin (). Analogue-based Drug Discovery (în engleză). John Wiley & Sons. p. 460. ISBN 9783527607495. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]


Format:Antiglaucomatoase