Bolț (motor)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Diferite secţiuni de bolţ

Bolțul (axul) pistonului, este o piesă de formă tubulară, cilindrică, uneori inegală, confecționată din oțel aliat sau oțel-carbon, cu un conținut de carbon cel mult 0,20%, tratată prin cementare și călire superficială și apoi rectificată pentru netezirea suprafeței. Scopul acestei piese este de a face legătură articulată între piston și bielă ajutând la transformarea mișcarii rectilinii a pistonului și tansmiterea ei la bielă. Datorită prinderii ei între piston și bielă este solicitată la o mișcare de rotație și de translație fiind forțată la flambare și încovoiere. Modul de asamblare a bolțului cu biela poate să fie fix în umerii pistonului și liber în bucșa bielei sau fix în bielă și liber în piston sau flotant adică liber și în bielă și în piston. La motoarele cu presiune mare de ardere a amestecului carburant, împotriva uzuri, bolțului i se asigură o ungere prin canalul de ulei al bielei. Pentru a nu se deplasa axial în timpul funcționării, bolțul se asigură cu siguranțe în formă de segment de inel în canalele respective a bosajelor pistonului, sau inel elastic în capul mic al bielei sau cu pastile din aliaj de aluminiu sau alamă.

Materiale pentru bolțuri[modificare | modificare sursă]

La construcția bolțurilor se utilizează oțeluri de cementare care satisfac cel mai bine condițiile dure de funcționare. Semifabricatele sunt bare laminate, bare tubulare sau forjate din șarje speciale. La bolțurile unde solicitarea este medie se folosește oțel carbon de calitate sau oțel slab aliat cu crom cu conținut mic de carbon. După cementarea pe întreaga lungime și călire, urmează tratamentul de revenire pentru stabilizarea structurii.