Armata Revoluționarilor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nu confundați cu Armata Revoluționară (Siria).
Armata Revoluționarilor
(Jayš al-Thuwwār)
(în arabă جيش الثوار)
Participant în Războiul Civil Sirian

Unul din însemnele oficiale
ale Jaysh al-Thuwar
Activ3 mai 2015–prezent
RăzboiRăzboiul Civil Sirian
Lideri
Cartiere generaleTel Rifaat și Maryamin, Guvernoratul Alep
Arii de
operațiuni
Efective1.800–3.000 de luptători[12][13]
Parte a
Aliați
Oponenți
Bătălii/războaieRăzboiul Civil Sirian
Modifică date / text Consultați documentația formatului


Armata Revoluționarilor (în arabă جيش الثوار, translit. Jayš al-Thuwwār), sau Jaysh al-Thuwar, este o coaliție rebelă armată multietnică din Siria, aliată în special cu Unitățile de Apărare a Poporului (YPG), care participă în Războiul Civil Sirian ca parte a Forțelor Democratice Siriene (FDS).

Înființată în mai 2015, coaliția este prezentă în cinci guvernorate, iar printre membrii săi se numără arabi, kurzi și turkmeni. Având drept scopuri declarate lupta împotriva guvernului sirian și Statului Islamic în Irak și Levant (SIIL), era de așteptat ca Armata Revoluționarilor să devină una din cele mai relevante grupări din nordul Siriei, consolidând spectrul democratic al forțelor rebele antiguvernamentale.[12] A fost considerată „un pion important” în guvernoratele Alep, Hama, Idlib și Latakia.[15]

În timp ce Jaysh al-Thuwar se consideră parte a opoziției siriene și a refuzat programul american pregătire și înzestrare, dorind să poată acționa liber atât împotriva guvernului sirian, cât și împotriva SIIL, gruparea a fost tot timpul aliată cu YPG. Din această cauză, Armata Revoluționarilor nu a primit sprijin militar și logistic turcesc, a respins înființarea Grupului Prietenilor Siriei[13] și a devenit implicată în conflicte armate deschise cu grupări islamiste rebele din cadrul opoziției siriene.[12]

Drept urmare, Jaysh al-Thuwar s-a retras din teritoriile deținute de rebeli și și-a adâncit legăturile cu YPG. În octombrie 2015, a devenit unul dintre membrii fondatori ai Forțelor Democratice Siriene, integrându-se din ce în ce mai mult în liniile comune de acțiune ale FDS împotriva SIIL și a altor forțe islamiste.[12]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Înființare[modificare | modificare sursă]

  • Abdul Malik Bard, pseudonim de luptă „Abu Ali”, comandant general al Armatei Revoluționarilor până la sfârșitul anului 2016.
    Abdul Malik Bard, pseudonim de luptă „Abu Ali”, comandant general al Armatei Revoluționarilor până la sfârșitul anului 2016.
  • Ahmed Mahmoud Sultan, pseudonim de luptă „Abu Araj”, comandant general al Armatei Revoluționarilor începând cu sfârșitul anului 2016.
    Ahmed Mahmoud Sultan, pseudonim de luptă „Abu Araj”, comandant general al Armatei Revoluționarilor începând cu sfârșitul anului 2016.

Pe 3 mai 2015, unele din fostele facțiuni membre ale ramurilor nordice ale Mișcării Hazzm și Frontului Revoluționarilor din Siria, împreună cu Jabhat al-Akrad, Batalionul Soarele Nordului (principalul grup component al Brigăzilor Zorii Libertății) și grupări mai mici din Armata Siriană Liberă, au pus bazele Armatei Revoluționarilor.[16][17] În același timp, mulți din membrii nordici ai Mișcării Hazzm și Frontului Revoluționarilor din Siria s-au alăturat Frontului Levantului.

Într-o publicație din octombrie 2015, Institutul pentru Studii de Război din Washington D.C. considera Jaysh al-Thuwar drept „un pol potențial de putere” în Guvernoratul Alep, unde era parte a comandamentului central comun Vulcanul Eufratului, precum și în guvernoratele Hama, Idlib și Latakia, dar nu și în Homs.[15]

Grupările fondatoare ale Armata Revoluționarilor, pe 3 mai; formațiunile evidențiate cu caractere italice s-au retras ulterior din coaliție:[12]

Grupări care s-au alăturat ulterior[modificare | modificare sursă]

Pe 7 mai 2015, 5 grupări rebele cu bazele în sudul Guvernoratului Idlib s-au alăturat Armatei Revoluționarilor:[19]

  • Compania Martir Yusuf al-Quzhul
  • Compania Furtuna Sudului
  • Compania Vulturii Sunnei
  • Compania Legământului Sincer
  • Compania Luptătorilor pentru Dreptate

Alte grupări; cele evidențiate cu caractere italice au părăsit ulterior Armata Revoluționarilor:[12][20]

  • Brigada Martirilor Atarib (s-a alăturat ulterior Armatei Mujahedinilor în mai 2016, fostă componentă a Mișcării Hazm și Brigăzilor Farouq)
  • Brigada Urmașilor lui Osman (s-a alăturat ulterior comandamentului central Houla, în octombrie 2015)
  • Mișcarea Revoluționară Fedain (s-a alăturat ulterior comandamentului Jaysh al-Nasr în august 2015, a părăsit Jaysh al-Nasr când aceasta a devenit o grupare unită, în octombrie 2015)
  • Brigada 313 – Oamenii liberi din Aqrab (s-a alăturat ulterior comandamentului central Houla, în octombrie 2015)
  • Brigada Selgiucidă (fostă membră a Brigăzii Șahul Soliman)
  • Brigada al-Qa'qa' (fostă membră a Frontului Revoluționarilor Sirieni, a părăsit Armata Revoluționarilor și a fost redenumită Brigada Democratică a Nordului, în 2016)[21][22]
  • Resturi ale Diviziei 30[20]
  • O unitate a Brigăzii Șoimilor de Munte, alcătuită din 50 de luptători staționați în orașul Deir Jamal, a defectat în Armata Revoluționarilor în timpul ofensivei din nordul Alepului, deși comandantul ei a fost capturat la scurtă vreme de un alt grup rebel.[23]

Actualele grupări membre[modificare | modificare sursă]

  • Frontul Kurd
    • Batalionul Revoluționarilor din Tel Rifaat[24]
    • Frontul Feminin din Shahba[25][26][27]
  • Resturi ale Diviziei 30[20]
  • Brigada Selgiucidă
    • Brigada Martirilor Turkmeni din Hammam
  • Batalionul Martir Qasim Areef[28]
  • Brigada Comandourilor din Homs
  • Brigada 99 Infanterie
  • Brigada 455 Operațiuni Speciale
  • Forțe tribale[29][30]
  • Brigada Scutul Revoluționar[31]

Bătălii și prezențe teritoriale[modificare | modificare sursă]

Deși Armata Revoluționarilor folosește, ca și alte grupări de opoziție, drapelul independenței Siriei,[32] formațiunea utilizează și propriul steag, precum și steagul Forțelor Democratice Siriene (FDS). Din 2017, grupul folosește un drapel de luptă nou, bazat pe cel al FDS.
Luptători ai Frontului Kurd, parte a Jaysh al-Thuwar, lângă orașul Herbel, în iulie 2016.

Jaysh al-Thuwar nu a aplicat pentru programul american de pregătire și înzestrare, deoarece acesta se adresează grupărilor care luptă doar împotriva Statului Islamic. Ulterior, Armata Revoluționarilor a publicat videoclipuri cu formațiunile sale luptând atât împotriva armatei guvernamentale siriene, în Alep și în buzunarul din nordul Guvernoratului Homs, cât și împotriva SIIL, în Mare', Kobanê și nordul Guvernoratului Raqqa.

Armata Revoluționarilor controla teritorii la vest de Azaz, la granița cu Cantonul Afrin deținut de kurzi, și a susținut că este prezentă în cartierul Rashidin din Alep, în zonele Tell Malah și Câmpia al-Ghab din nordul Guvernoratului Hama, și că are celule infiltrate în zona Manbij.[12]

Nici Turcia nu a luat în considerare sprijinirea Armatei Revoluționarilor. Înzestrată cu armament considerat „insuficient inclusiv după standardele siriene”, coaliția a început să se dezintegreze.[12]

În iulie 2015, luptătorii Diviziei 30 s-au retras din teritoriul controlat de Armata Revoluționarilor la vest de Azaz, după ce au fost atacați de Frontul al-Nusra. Acest eveniment a condus la lupte între Armata Revoluționarilor și Frontul al-Nusra.[33]

Pe 29 august 2015, 30 de luptători ai grupării au absolvit un curs de pregătire militară într-o tabără de instrucție aflată la vest de Azaz, denumită după Alaa Ajabu, fostul comandant general al Frontului Kurd, care fusese ucis în luptă în confruntările cu Statul Islamic de lângă Azaz, în februarie 2014.[34]

Pe 13 februarie 2016, Mișcarea de Eliberare a Homsului a declanșat ostilități împotriva Armatei Revoluționarilor. Acestea au condus la dezertarea a două grupări afiliate Armatei Revoluționarilor în Homs: Uniunea Revoluționarilor din Homs și Regimentul 777. Drept urmare, Armata Revoluționarilor a încetat să mai opereze în Guvernoratul Homs.[35] Totuși, un comandant al Mișcării de Eliberare a Homsului a afirmat că unii rebeli din Homs încă întrețin legături secrete cu Jaysh al-Thuwar, dar a refuzat să numească public grupurile, acuzându-le că „l-au înșelat” și că „nu cunoaște natura a relației numitei Armate cu inamicii revoluției”.[36]

Jaysh al-Thuwar susține că menține o prezență în Guvernoratul Idlib. Orient News a afirmat că gruparea are celule în Ariha, care organizează asasinate și „operațiuni de răpire” în regiunea Idlib, iar 12 astfel de agenți ai Jaysh al-Thuwar ar fi fost capturați de Armata de Cucerire, în martie 2016.[37]

Integrarea în Forțele Democratice Siriene[modificare | modificare sursă]

Drapele ale Armatei Revoluționarilor și FDS pe epava unui avion al Forțelor Aeriene Siriene în baza aeriană Menagh, februarie 2016.
Tabără de antrenament a Armatei Revoluționarilor în octombrie 2017.

În ciuda negării ocazionale, coaliția rebelă a fost mereu aliată strâns cu Unitățile de Apărare a Poporului (YPG) ale kurzilor din Siria. Din această cauză, coaliția a fost privită cu neîncredere de facțiunile rebele islamiste și a devenit implicată în conflict deschis cu islamiștii radicali precum Frontul al-Nusra, ramura siriană a al-Qaeda.[12]

Accentuându-și legăturile cu YPG și cu alte facțiuni care luptau împotriva Statului Islamic, Armata Revoluționarilor a devenit membră fondatoare a Forțelor Democratice Siriene, în octombrie 2015. Inițial, doar ramura din estul Siriei a grupării a fost parte a FDS.[12] Pe 17 noiembrie 2015, 15 grupări rebele conduse de Armata Revoluționarilor au înființat filialele FDS în Alep și Idlib.[20] Ulterior, grupările componente au devenit implicate în confruntări cu Frontul al-Nusra, Ahrar al-Sham și facțiunile islamiste ale Fatah Halab și Centrului de Comandă Mare'.[38] În timpul acțiunilor militare, doi luptători ai Jaysh al-Thuwar au fost decapitați de Frontul al-Nusra.[39] Conform observatorilor, Armata Revoluționarilor și-a restrâns apoi prezența din alte zone deținute de rebeli și s-a concentrat pe frontul comun al Forțelor Democratice Siriene.[12]

De la înființarea FDS, grupări adiționale cu diferite efective s-au alăturat Jaysh al-Thuwar și facțiunilor sale.

Pe 21 ianuarie 2017, Armata Revoluționarilor a eliberat 74 de prizonieri de război ai forțelor rebele rivale.[40] Pe 11 martie 2017, după negocieri între Alianța Națională Democratică Siriană, consiliul politic al orașului Idlib, și Armata Revoluționarilor, a fost eliberat un al doilea contingent de 80 de prizonieri.[41]

La începutul lunii august 2017, fostul comandant al Armatei Revoluționarilor, Wissi Hijazi („Abu Uday Menagh”), care a avut anterior o contribuție la capturarea localității Menagh și a bazei militare aeriene Menagh în timpul ofensivei din nordul Alepului și a fost ulterior implicat într-un scandal referitor la o fată de etnie kurdă, a defectat la Divizia Sultanul Murad, parte a Armatei Siriene Libere pro-turce. Ca motiv pentru acțiunea sa, el și-a exprimat opoziția față de presupusa colaborare dintre Forțele Democratice Siriene și guvern. Totuși, defectarea sa nu a fost acceptată de Consiliul Revoluționar din Menagh, altă facțiune a Armatei Siriene Libere pro-turce, care a făcut publică intenția de a-l ucide.[42][43][44] Drept răspuns, Armata Revoluționarilor a publicat o declarație în care se afirma că Hijazi fusese deja expulzat din grupare în mai 2016.[45]

Într-un interviu din 28 august 2017, Ahmed Sultan, comandantul suprem al Armatei Revoluționarilor, a negat orice coordonare între gruparea sa și Forțele Siriene de Elită, deși ambele grupări luau parte la Bătălia de la Raqqa. În timpul interviului, Sultan a mai declarat că Armata Revoluționarilor este gata să lupte în Deir ez-Zor împotriva SIIL și în Idlib împotriva al-Qaeda.[46] În ianuarie 2018, Armata Revoluționarilor a făcut public faptul că luptă alături de YPG/YPJ împotriva invaziei turce din Afrin.[32]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Factions of the Free Army declare supporting JMC”. Hawar News Agency. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „Abu Ali cold .. "Rebel Alfnazi" ally of the PYD”. Enab Baladi. . 
  3. ^ „Abu Juma, leader of Jaysh al-Thuwar (back), speaking on the phone near the town of Azaz”. ITAR-TASS Photo Agency. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Tribal forces: Our goal is liberation tenderness and all Syrian territory from terrorism”. Hawar News Agency. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Arab revolutionary factions: we will liberate north of Syria”. Hawar News Agency. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „Jaish al-Thuwar: Turkey's end would be in al-Shahba”. Hawar News Agency. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „Abu Omar: Some of the media want to distort the image of the rebel army”. Hawar News Agency. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Hardline Islamists drove me from opposition back to Assad, says regime negotiator”. Syria Direct. . 
  9. ^ „A spokesman for the rebel army: Turkey's armed groups belonging to the base in Syria”. Hawar News Agency. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „The most prominent stations Omar Rakhmon representative of the regime in Aleppo agreement (Video)”. Enab Baladi. . 
  11. ^ a b c „Why Jaish al-Thuwar was bombarded by Turkey”. Al-Monitor. . 
  12. ^ a b c d e f g h i j k l m n Hasan Mustafa (). „An Analysis of Jaish al-Thuwar (The Army of Revolutionaries) – A Component of the Syrian Democratic Forces”. Hasan Mustafa. Accesat în . 
  13. ^ a b „President of the Political Bureau (Rebel Army): Our goal is the unity of Syria and fighting regime forces and Daesh”. Revolutionary Forces of Syria Media Office. . [nefuncțională]
  14. ^ a b „YPG, allies clash with Syrian opposition groups in Aleppo”. Middle East Eye. . 
  15. ^ a b Jennifer Cafarella; Genevieve Casagrande (). „Syrian Opposition Guide” (PDF). Backgrounder. Institutul pentru Studii de Război: 16, 20, 23, 25, 27.  A se nota că Guvernoratul Raqqa nu a fost cuprins în studiu.
  16. ^ „#Syria: Seven FSA groups (incl. Jabhat Akrad, Shams Shamal & Homs Revolutionary Union) form "The Revolutionary Army"”. Twitter. 
  17. ^ „#SRO - EXCLUSIVE - Former Hazzm and #SRF forces allied with kurds and some #FSA small units to create Jaysh al-Thuwar (in 4 governorates)”. Twitter. 
  18. ^ „Commander of the "rebels Khalidiya" .. fought in Homs and Idlib and was assassinated in the door”. Enab Baladi. . 
  19. ^ „Five Military Factions To Join The Ranks Of The "Army Rebels"”. RFS Media Office. . [nefuncțională]
  20. ^ a b c d „15 opposition brigades in Idlib, Aleppo join SDF forces”. Syria Direct. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ „EXCLUSIVE - Liwa al-Qaqaa was one of Jaysh al-Thuwar for #Afrin then became autonomous in #SDF as Liwa al-Shamal al-Democrati”. Syrian Rebellion Obs. . Accesat în . 
  22. ^ „Arab fighters: ready to fight until the liberation of all over Syria”. Hawar News Agency. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ „The "rebel army" controls two villages in the northern countryside of Aleppo”. SMART News Agency. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ „Kurds Front: we will resist to the last gasp”. Hawar News Agency. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ „بيان إلى الرأي العام”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ „تشكيل أول كتيبة عسكرية لنساء مناطق الشهباء” (în Arabic). Hawar News Agency. Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ ypj mediacenter (). „عفرين- اختتام دورة عسكرية لنساء مناطق الشهباء (كتيبة الشهيدة جيان احرص)”. Accesat în – via YouTube. 
  28. ^ News, ANF. „SDF announces the launch of 'Great Battle' for Raqqa”. ANF News. 
  29. ^ „KurdisCat: 3 membres de Jabhat al Akrad i Quwat al-Ashair moren en combat contra l'IS al front d'al Bab”. . 
  30. ^ „Jaysh al-Thuwar: Our operations against Daesh terror continues”. Hawar News Agency. Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ „Revolutionary Shield declares readiness to respond to the attacks of the Turkish occupation”. Firat News Agency. . 
  32. ^ a b „Commander of" Jayiah al-Thwar": We fight cowardice to the side, do not believe the false news”. Hawar News Agency. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ „Rivals of ISIS Attack U.S.-Backed Syrian Rebel Group”. The New York Times. . 
  34. ^ „Al-Thuwar Army Ends Training The First Batch Of Special Forces In Northern Countryside Of Aleppo”. RFS Media Office. . [nefuncțională]
  35. ^ „Homs liberation movement vows to members of the rebel army in Homs prosecution and trial”. Sham News Network. . 
  36. ^ „"Movement for the Liberation of Homs" accused "rebel army" by "collaborating" with the system through the "Democratic Union" Kurdish”. SMART News Agency. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ „Jaysh al-Fatth captures a Jaysh al-Thuwar cell”. Orient News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  38. ^ „Nusra reportedly attacks newly pledged SDF forces in Aleppo”. Syria Direct. . 
  39. ^ „Jabhat Al-Nusra assassinates members of the Army of the revolutionaries and civilians in Idlib Army”. Syria Freedom Forever. . 
  40. ^ „Kurds release 74 Turkey-backed rebels north Syria”. ARA News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  41. ^ „Soldiers salute workers deserve”. Syrian National Democratic Alliance. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  42. ^ „SDF-Led Jaish Al-Thwar militia gets a slap and loses its military commander”. Al-Dorar al-Shamia. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  43. ^ „Menagh Revolutionary Council refuses "Abu Udai" and pursuits him”. Al-Dorar al-Shamia. . Accesat în . [nefuncțională]
  44. ^ Oliviero Reusser (). „Jaish al-Thuwar commander defects to Sultan Murad Division in northern Aleppo”. Conflict News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  45. ^ „dissident leader of the Free Army and a member of "Qusd" split from the last and back to the sea .. And faction refuses and waste his blood”. AksAlser. . 
  46. ^ „Has made further progress in the city of Al-Rigga .. elements of the «Kd» split and join the army”. Al-Watan. . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Armata_Revoluționarilor&oldid=16218156