Abadan
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||||||
| Amplasare | |||||||||
| Ţară | |||||||||
| Provincie | Khuzestan | ||||||||
| Atestare documentară | |||||||||
| Populaţie ([[Recensământul populaţiei din {{{recensământ}}} (Iran)|{{{recensământ}}}]]) | 415.139 | ||||||||
| Suprafaţă | km² | ||||||||
| Densitate | loc./km² | ||||||||
| Altitudinea medie | m n.m. | ||||||||
| Localităţi componente |
{{{componenţă}}} | ||||||||
| Primar | |||||||||
| Sit web | [ ] | ||||||||
| [[Imagine:{{{harta administrativă}}}|200px|Poziţia oraşului Abadan în cadrul regiunii]] | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Poziţia oraşului în cadrul regiunii | |||||||||
| [[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Abadan]] | |||||||||
| Harta administrativă a oraşului | |||||||||
Abadan este un oraş în provincia Khuzestan din sud-vestul Iranului, port la fluviul Şatt el-Arab, accesibil pentru vase maritime. Abadan este centru de prelucrare a petrolului (una din cele mai mari rafinării din lume) şi punct terminus al unei importante conducte de petrol. Oraşul se află pe o insulă cu o suprafaţă de circa 270 km², la 50 de kilometri de Golful Persic, populaţia lui fiind estimată la 415.139 locuitori. [1]
Locul a fost slab populat până în 1909, când s-a început construirea unei rafinării de petrol de către o companie mixtă anglo-persică, rafinărie care în 1938 era cea mai mare din lume. Deasemenea a fost fondat un institut tehnologic. O criză a fost declanşată de naţionalizarea companiei în 1951 şi interzicerea tuturor companiilor stăine în Abadan.Această criză aproape că ar fi dus la un război între Regatul Unit şi Iran. Rezultul a fost un guvern pro-american, Statele Unite având nevoie de Iran pentru a contracara infuenţa crescândă a Uniunii Sovietice în regiune şi răspândirea comunismului în general.
Alt eveniment important a fost incendierea cinematografului Rex din Abadan la 20 august 1978, urmat de demonstraţii puternice care au dus 6 luni mai târziu la declanşarea revoluţiei iraniene şi preluarea puterii de către islamişti. În timpul războiului dintre Irak şi Iran oraşul a fost în mare parte distrus. Rafinăria a reînceput producţia abia în 1993.

